BNR menține dobânzile pentru a 10-a ședință la rând – ultima oară le-a modificat în august 2024 -, în contextul inflației persistent ridicate.
Rata inflației a urcat la 9,9% pe an în august și septembrie și a coborât ușor la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual.
BNR prognoza, în raportul din august, o inflație de 8,8% la finele acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finele lui 2026. Banca arată că a revizuit prognoza (noul raport va fi publicat vineri) și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor", arată BNR.
BNR arată astfel că pe deoparte inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum, dar pe de altă parte măsurile fiscale vor reduce cererea din economie, deci va scădea presiunea de creștere a prețurilor.
Revenirea inflației în țintă se amână cu două trimestre: de la trimestrul 3 din 2026 la trimestrul 1 din 2027, potrivit noii prognoze.
"[inflația] va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR.
Banca notează riscurile care vin în continuare dinspre măsurile suplimentare pentru scăderea deficitului bugetar, dar și dinspre mediul extern.
„Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv”, arată BNR.
Banca centrală notează creșterea de 1,2% în termeni trimestriali a economiei în trimestrul 2 din acest an, după o stagnare în trimestrul precedent, precum și „stoparea descreșterii avansului” în termeni anuali, adică menținerea dinamicii anuale la 0,3%, pe fondul scăderii ritmului cererii interne.
Pentru a doua parte a lui 2025, BNR estimează o „cvasi-stagnare” a activității economice, dar vede o accelerare a dinamicii anuale în trimestrul 3.
Astfel, BNR remarcă declinul ușor al vânzărilor cu amănuntul în iulie-septembrie, scăderea producției industriale în iulie-august, creșterea amplă a lucrărilor de construcții în iulie-august și reducerea deficitului comercial și de cont curent în iulie-august.
Din piața muncii, BNR remarcă scăderea efectivului salariaților în iulie și august, dar și o ușoară scădere a șomajului în trimestrul 3, în timp ce sondajele de specialitate arată o redresare a intențiilor de angajare, după scăderile din trimestrul 3. De asemenea, BNR remarcă scăderea dinamicii salariale, care consideră că rămâne însă la un nivel ridicat.
Din piața monetară, BNR remarcă scăderea dobânzilor la lei, dar și a randamentelor titlurilor de stat.
Despre cursul de schimb, BNR arată că fluctuațiile din ultima vreme s-au datorat evoluțiilor externe, dar și a celor interne, venite dinspre discuțiile privind scăderea deficitului.
„Cursul de schimb leu/euro a consemnat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care și-a corectat-o parțial ulterior, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective”, arată BNR.
Banca centrală notează de asemenea încetinirea dinamicii creditului bancar, de la un nivel de două cifre la 7,5% în septembrie.
