FOTO Podul lui Constantin cel Mare spe Sucidava a ieșit din Dunărea secată. Construit acum 1.700 de ani, a fost unul dintre cele mai lungi din antichitate

Reuters relatează că părți ale fundațiilor podului au devenit vizibile în apropierea satului Gigen, după ce seceta prelungită și valurile de căldură din această vară au coborât puternic nivelul Dunării. Arheologii Muzeului Regional de Istorie din Plevna au profitat de situație pentru a fotografia cu drone, cartografia și documenta vestigiile, în mod normal acoperite de apă.

Construcția ajungea la Sucidava, în actualul cartier Celei al orașului Corabia, județul Olt, și făcea legătura cu cetatea romană Oescus de pe malul sudic al Dunării.

CITEȘTE ȘI Registrele vinurilor din Burgundia, cele mai vechi evidențe istorice ale schimbărilor climatice. Un studiu care acoperă 700 de ani arată ravagiile provocate de schimbările climatice. Totul s-a accelerat în 1988

Repertoriul Arheologic Național înregistrează construcția drept „Podul roman de la Corabia - Podul lui Constantin”, iar cercetările românești îl identifică drept podul dintre Oescus și Sucidava.

Podul a fost ridicat din ordinul împăratului Constantin cel Mare și inaugurat în anul 328. Avea peste doi kilometri lungime și este considerat unul dintre cele mai lungi poduri construite în Antichitate. Istoricii consideră că a rămas în funcțiune pentru o perioadă relativ scurtă, fiind în mare parte distrus în jurul anului 367.

CITEȘTE ȘI FOTO Dezastrul de pe Dunăre se vede din satelit. Bancurile de nisip de la Calafat și oameni care înoată lângă epave germane din Al doilea Război Mondial

Construcția făcea parte din strategia împăratului Constantin de consolidare a prezenței romane la Dunărea de Jos. Sucidava devenise un punct strategic pe malul nordic al fluviului, iar podul asigura o legătură directă cu teritoriile imperiale de la sud de Dunăre.



FOTO: Podul, așa cum ar fi arătat acum 1.700 de ani (imagine generată aici)

Urmele construcției nu sunt cunoscute doar din perioadele de secetă. O echipă interdisciplinară de cercetători români a realizat în 2017 măsurători ale fundului Dunării cu sonar multibeam și a identificat inițial 27 de posibile urme ale pilelor podului.

Ulterior au fost identificate alte șapte anomalii asociate construcției, iar urmele au putut fi urmărite pe fundul fluviului pe un traseu de aproximativ 820 de metri.Sucidava este astăzi unul dintre importantele situri romano-bizantine din sudul României.

În zona Celei au fost identificate fortificații, construcții civile și militare și vestigii asociate legăturii dintre cetate și podul de peste Dunăre.

CITEȘTE ȘI Untold face 120 milioane euro la Cluj. Organizatorii păstrează circa 20%. După Dubai, vor să ducă festivalul în Columbia

Reapariția vestigiilor pe malul bulgăresc oferă acum arheologilor o ocazie rară de a documenta direct o construcție ascunsă aproape permanent de Dunăre. Pentru România, scăderea fluviului readuce în atenție Sucidava și o infrastructură construită în urmă cu aproape 1.700 de ani pentru a lega cele două maluri ale Dunării.