Instanța a luat decizia trecerii la faliment a Regiei aflate sub autoritatea Ministerului Culturii încuviințând solicitările în acest sens venite din partea a 2 creditori, respectiv Direcția Fiscală a Consiliului Local al Municipiului Brașov și Nada Rusimovici.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ambii au invocat faptul că RADEF nu și-a respectat propriul plan de reorganizare, care prevedea plata până la finalul anului trecut a restului de 80% rămas de achitat din totalul de 32,8 milioane lei al datoriilor admise la masa credală, iar tribunalul le-a dat dreptate.
Fiscul local brașovean mai are de încasat 30.554 lei, iar Nada Rusimovici – 1,01 milioane lei.
RADEF, prin administratorul său special, a încercat să evite falimentul argumentând că, în urma amplei modificări a Legii insolvenței din 2022, regiile autonome nu se mai numără printre persoanele juridice care pot intra în insolvență sau faliment, iar prevederea potrivit căreia procesele începute înainte de intrarea în vigoare a noii legi rămân supuse celei vechi ar fi neconstituțională, însă fără succes.
Nada Rusimovici a preluat în 2012 o creanță de circa 938.000 lei asupra RADEF, care inițial aparținea unei firme de producție de filme, potrivit datelor din dosarul insolvenței Regiei, analizate de Profit.ro.
În același an s-a convenit ca respectiva creanță să fie stinsă prin darea în plată de către RADEF a clădirii cinematografului Studio din centrul Timișoarei.
În 2016, justiția a desființat contractul de dare în plată, constatând nulitatea absolută a acestuia, însă ulterior, Rusimovici a obținut înscrierea în tabelul de creanțe al RADEF, cu suma totală de 1,26 milioane lei, reprezentând principalul de 938.000 lei plus dobânzi.
În cererea sa de intrare în faliment a RADEF, depusă în mai 2026 și încuviințată recent, Nada Rusimovici și-a exprimat interesul de a prelua, în contul creanței sale, clădirea sediului fostului Oficiu de Difuzare și Programare a Filmelor Timiș.
Sursă: BPI

Clădirea menționată este în prezent scoasă la licitație de RADEF, la prețul de pornire de 780.570 euro plus TVA. Regia mai încearcă să vândă un imobil similar din Cluj-Napoca (365.370 euro plus TVA) și un laborator din Mogoșoaia (2.142.000 euro plus TVA).
″Astfel, în prezent, sunt scoase la vânzare imobile în valoare de 3.287.940 euro, circa 17.294.564,40 lei. În curs de intabulare și evaluare mai sunt o serie de imobile, situate în Constanța (documentația cadastrală fiind depusă la OCPI), Craiova, Cluj, Brașov, Sibiu, Braila, Mehedinți, Satu Mare, Sf Gheorghe, Baia Mare, Piatra Neamț, Sibiu etc″, spune administratorul judiciar al RADEF.


Sursă: BPI
Acesta explică că procedura de întocmire a documentațiilor cadastrale și a intabulării imobilelor se desfășoară cu greutate, în sensul că unele OCPI-uri au intabulat relativ repede imobilele, însă altele au admis greu intabularea și unele chiar au respins solicitările, fiind formulate cereri de reexaminare și demersuri în instanță.
În plus, potrivit sursei citate, criza a afectat una din principalele surse de venituri ale Regiei, respectiv închirierea de imobile.
″Din cauza situației economico-financiare (generată de creșterea prețurilor la energie și la alte utilități, situația geopolitică etc), multe imobile au rămas neînchiriate, veniturile diminuându-se.
Mare parte din creanțele curente sunt generate de impozitele și taxele locale aferente cinematografelor și grădinilor de vară care nu sunt închiriate (la cele închiriate, chiriașii au obligația de plată a impozitelor introdusă prin contractul de închiriere), acestea urmând a fi predate, împreună cu pasivul aferent, către UAT-uri, în temeiul Legii nr. 303/2008 sau Legii nr. 101/2023. În prezent, sunt pe rol 16 cereri de preluare. (…)
Față de cele două cereri formulate, de creditorii Consiliul Local al Municipiului Brașov -Direcția Fiscală Brașov și Rusimovici Nada, (…) precum și față de situația obiectivă a procedurii, administratorul judiciar apreciază că sunt întrunite elemente de fapt care justifică analiza neconformării debitoarei la planul de reorganizare, urmând ca (…) judecătorul-sindic să stabilească, prin hotărâre, dacă se impune constatarea neconformării planului, încetarea procedurii de reorganizare și, pe cale de consecință, trecerea debitoarei la procedura falimentului″, se arăta într-un document al RADEF de luna trecută, de dinainte de pronunțarea falimentului.
În urmă cu 4 ani, cineaștii români din spatele conceptului realizării primului serial despre geto-daci, ″Geții: Superstiții și Război″, Florin Anghel și Paul Arion, negociau preluarea și resuscitarea întregii rețele de cinematografe a Regiei, însă demersul nu a dus la niciun rezultat.
Moștenitorii foștilor patroni interbelici, totodată fondatori ai companiei confiscate în 1948 care a devenit ulterior RomâniaFilm, au inițiat în urmă cu ani de zile o procedură de arbitraj internațional împotriva statului român la Comisia Națiunilor Unite pentru Legislația Comerțului Internațional (UNCITRAL).
Aceștia au reclamat faptul că România a refuzat să îi despăgubească pentru prejudiciile cauzate familiei lor prin exproprierea strămoașei RADEF, care se intitula atunci Cinegrafia Română (CIRO), nereușind să obțină compensații nici în sistemul românesc de justiție.
Acțiunea a fost intentată în 2019 de frații Edward Sukyas (cetățean canadian) și Jak Sukyas (cetățean american), care reclamă încălcarea de către statul român a tratatelor reciproce de protejare a investițiilor semnate cu Canada și SUA prin neachitarea de despăgubiri pentru exproprierea CIRO.
UNCITRAL a statuat în 2024 că nu are competența de a se pronunța asupra speței și a decis ca frații Sukyas să suporte cheltuielile de arbitraj ale României.
Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF) RomâniaFilm a fost înființată la începutul anilor ’50 ai secolului trecut, după naționalizarea cinematografiei românești. În urma Revoluției din decembrie 1989, RomâniaFilm a fost reorganizată ca regie autonomă în 1991, moment când avea un portofoliu de circa 600 de săli de cinematograf în toată țara și mii de angajați.
În 2018, însă, la momentul intrării în insolvență, mai erau funcționale doar 16 cinematografe ale Regiei, din care unul singur în București.
"Ne trage mult în jos situația din trecut, partea politică nu s-a îngrijit pe parcursul anilor de sălile de cinematograf", declara atunci, pentru Profit.ro, directorul general și administratorul special al RomâniaFilm, Adrian Mironescu.






















