Arheologii de la Pompei au anunțat sâmbătă că au descoperit vestigiile unei „camere de sclavi”, o descoperire excepțional de rară într-o vilă romană distrusă de erupția vulcanului Vezuviu acum 2.000 de ani, potrivit agenției AFP, citată de News.ro.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Mica încăpere care adăpostește trei paturi, unul de mărimea unui copil, opt amfore, un ulcior de ceramică și un cufăr din lemn, a fost descoperită în timpul săpăturilor de la vila din Civita Giuliana, un cartier situat la câteva sute de metri nord de parcul arheologic din Pompei, acoperit în anul 79 după Hristos.
Acolo a fost descoperit, la începutul anului, un mare car de ceremonie, în stare excelentă. Potrivit arheologilor, camera a fost probabil ocupată de sclavii care se ocupau de car.
„Este o fereastră despre realitatea precară a acestor oameni care apar rar în izvoarele istorice, scrise aproape exclusiv de oameni care aparțineau elitei”, a observat directorul general al sitului arheologic din Pompei, Gabriel Zuchtriegel. Această „mărturie unică” despre felul în care „trăiau cei mai slabi din societatea antică (...) este cu siguranță una dintre cele mai grozave descoperiri din viața mea de arheolog”, a adăugat el în comunicatul de presă.
Camera de 16 metri pătrați era situată între un dormitor și o debara.
Cufărul din lemn conținea obiecte din metal și țesături care par a face parte din hamul cailor care trăgeau carul. De altfel, pe unul dintre paturi a fost găsit un ax de car.
Carul a fost descoperit într-un pridvor în fața grajdului unde, deja în 2018, au fost găsite resturile a trei cabaline.
„Această cameră, datorită stării sale de conservare excepțională, ne oferă date despre realitatea zilnică a sclavilor”, a subliniat parcul arheologic.
Paturile au fost făcute din mai multe scânduri de lemn lucrate grosier, care puteau fi ajustate în funcție de ocupantul său iar picioarele erau din funii acoperite cu pături. Două paturi măsoară 1,70 metri lungime și al treilea, 1,40 metri. Potrivit autorităților parcului, cei trei sclavi formau probabil o familie.
Sub paturi, au fost găsite obiecte personale, în special amfore și ceea ce ar putea fi o oală de cameră.
Încăperea era luminată de o mică fereastră. Nu există urme de decorațiuni murale, doar un semn lăsat de un felinar.
Săpăturile au fost realizate în cadrul unui program de luptă contra tâlharilor de morminte, în special activi în această zonă din Italia, plină de comori arheologice încă de descoperit.
Vila din Civita Giuliana este ținta jafurilor în mod sistematic de mai mulți ani și pare că o parte din „moștenirea arheologică” a „camerei sclavilor” a fost furată, potrivit parcului arheologic. Reprezentanții acestuia spun că sunt în căutarea celui de-al doilea car.
