Noul Cod vamal european, adoptat în septembrie 2026, prevede răspunderea solidară a unor intermediari pentru obligațiile importatorilor, sancțiuni calculate în funcție de valoarea totală a importurilor, posibilitatea blocării mărfurilor pentru verificări și o taxă de procesare care nu se restituie.
În paralel, UE promite simplificarea procedurilor și combaterea concurenței neloiale din comerțul electronic.
Comisia Europeană prezintă reforma din 2026 drept cea mai amplă de la înființarea Uniunii Vamale, în 1968. Regulamentul (UE) 2026/2108, publicat la 19 septembrie, schimbă raportul dintre autoritățile vamale și companiile care aduc mărfuri pe piața europeană.
Reforma va fi aplicată etapizat, cu intrarea generală în aplicare la 21 septembrie 2027, însă unele măsuri au început deja să producă efecte.
Profit.ro a analizat unele dintre cele mai importante modificări aduse de noul Regulament
Comisia ar urmări să combată fraudele, să controleze mai eficient produsele care intră pe piața comunitară și să reducă birocrația prin digitalizarea procedurilor. Sunt obiective care, în principiu, ar trebui să ajute inclusiv mediul de afaceri.
Numai că, odată cu noile reguli, companiile primesc și o parte mai mare din responsabilitatea pentru ceea ce intră în Uniunea Europeană. Iar consecințele financiare pot fi importante, mai ales pentru firmele mici, care nu au resursele necesare pentru a suporta luni întregi de întârzieri, controale sau litigii.
O taxă care nu se restituie, chiar dacă marfa se întoarce de unde a plecat
Una dintre schimbările cu efect direct asupra costurilor este introducerea unei taxe europene de procesare vamală. Banii vor fi folosiți pentru analiza de risc, verificarea documentelor, controalele asupra produselor și funcționarea sistemelor informatice vamale.
Taxa este nerambursabilă. Cu alte cuvinte, odată ce declarația vamală a fost acceptată, banii nu mai sunt recuperați doar pentru că produsul a fost returnat, cumpărătorul a refuzat coletul sau tranzacția comercială nu s-a mai încheiat. Explicația autorităților este că verificarea și procesarea informațiilor au presupus deja un cost.
Pentru o companie care vinde ocazional produse importate, suma poate părea neimportantă. Situația se schimbă însă în cazul firmelor care lucrează cu volume mari și marje reduse. La o taxă de 2 euro pentru fiecare articol declarat, un comerciant cu 100.000 de articole taxabile într-un an ar avea de achitat 200.000 de euro. Suma este datorată independent de profitul obținut din comercializarea produselor și nu dispare în cazul retururilor.
În plus, taxa de procesare este distinctă de tariful vamal tranzitoriu de 3 euro aplicat anumitor importuri de valoare mică. Cele două costuri se pot cumula, ceea ce schimbă calculele comerciale pentru firmele care vând produse ieftine, în cantități mari.
Atenție. Taxa de procesare nerambursabilă nu este același lucru cu garanția vamală. Garanțiile constituite pentru acoperirea unor datorii vamale pot fi eliberate atunci când obligațiile garantate se sting, în condițiile legii. În cazul taxei de procesare, plata rămâne definitivă.
O firmă românească poate ajunge să răspundă pentru produsele unui comerciant chinez
Poate cea mai delicată schimbare pentru firmele care lucrează în domeniul vamal privește extinderea răspunderii reprezentanților vamali indirecți.
Noul regulament stabilește că, atunci când un asemenea intermediar lucrează pentru un importator stabilit în UE, poate răspunde solidar cu acesta pentru obligațiile prevăzute de legislație.
Este și mai complicat când clientul este o companie din afara Uniunii. În această situație, reprezentantul vamal indirect este considerat el însuși importator în privința obligațiilor respective.
Luăm exemplul unei firme românești de comisionariat vamal, angajată să efectueze formalitățile pentru un comerciant chinez care trimite produse pe piața europeană.
Firma românească nu fabrică produsele, nu le stabilește caracteristicile tehnice, nu negociază cu furnizorii de componente și, de multe ori, nici nu vede efectiv mărfurile înainte ca acestea să ajungă în vamă. Cu toate acestea, în condițiile noilor prevederi, poate avea responsabilități legale legate de conformitatea produselor importate.
Așadar, pentru un serviciu de câteva sute de euro, intermediarul poate prelua riscuri asociate unor mărfuri care valorează poate sute de mii de euro.
În aceste condiții, firmele de comisionariat urmează să decidă dacă merită să continue anumite relații comerciale, dacă își majorează tarifele sau dacă cer garanții suplimentare clienților.
Nu toți transportatorii și nici toți reprezentanții vamali intră automat sub incidența acelorași obligații. Diferența dintre reprezentarea directă și cea indirectă rămâne esențială. Dar pentru companiile vizate, schimbarea poate modifica substanțial costurile și riscurile activității..
Amenzi de milioane de euro pentru firme care nu câștigă atât
Noul Cod vamal introduce și sancțiuni severe pentru încălcările sistematice ale obligațiilor din comerțul electronic. Pentru o primă încălcare sistematică, amenzile pot reprezenta între 1% și 4% din valoarea mărfurilor importate de operator în precedentele 12 luni. Dacă încălcările sistematice se repetă în condițiile prevăzute de regulament, sancțiunile pot ajunge la 6%.
Problema pentru companii este că amenda se raportează la valoarea importurilor, nu la profit. De exemplu, o firmă poate importa anual produse de 100 de milioane de euro și poate obține, după toate cheltuielile, un profit de numai 2 milioane de euro. O amendă de 6% ar însemna 6 milioane de euro, adică de trei ori profitul anual.
Pentru o companie cu marje mici, o asemenea sancțiune poate pune în pericol continuarea activității. Regulamentul nu prevede aplicarea acestor amenzi pentru orice greșeală izolată. Este vorba despre încălcări sistematice, iar autoritățile trebuie să țină cont de gravitatea și circumstanțele faptelor.
Totuși, alegerea valorii totale a importurilor ca bază de calcul face ca sancțiunea să poată depăși considerabil câștigul efectiv al firmei. Două companii cu aceeași valoare a importurilor, dar cu profituri foarte diferite, se pot confrunta cu amenzi similare.
Pe lângă sancțiunile financiare, operatorii pot pierde anumite facilități vamale și autorizații, ceea ce le-ar putea îngreuna sau limita activitatea.
Trei luni cu marfa în vamă. Cine plătește pierderile?
Noile reguli consolidează și posibilitatea autorităților vamale de a suspenda eliberarea produselor pentru verificări suplimentare.
Dacă există suspiciuni privind siguranța sau conformitatea mărfurilor, vama poate cere intervenția instituțiilor care supraveghează piața. În anumite condiții, suspendarea poate ajunge până la 90 de zile.
Certificările devin tot mai importante. Firmele mici par a fi eliminate
Reforma schimbă și condițiile în care reprezentanții vamali pot desfășura anumite activități. Pentru unele servicii transfrontaliere și operațiuni privind mărfurile vândute la distanță, reprezentanții vamali trebuie să dețină statutul de operator economic autorizat pentru simplificări vamale sau noul statut Trust and Check.
Certificările presupun respectarea unor condiții privind organizarea internă, evidența operațiunilor, sistemele informatice și capacitatea de control.
Pentru o companie mare, care are deja departamente juridice, specialiști în conformitate și sisteme informatice dezvoltate, adaptarea poate fi relativ simplă.
Pentru o firmă mică, lucrurile pot arăta diferit. Investițiile, procedurile și costurile de certificare pot fi mari. Există astfel riscul ca piața serviciilor vamale să se concentreze în jurul operatorilor mari, care își permit mai ușor să îndeplinească noile cerințe. Nu este vorba despre eliminarea tuturor firmelor fără certificare din activitatea vamală, ci despre restrângerea accesului la anumite servicii.
Reforma are avantaje pentru companiile europene care concurează cu platformele chinezești
Uniunea Europeană încearcă prin aceste schimbări să rezolve una dintre problemele reclamate de mult timp de comercianții europeni: concurența produselor ieftine importate direct din afara UE, în special prin marile platforme online, ca Temu sau Aliexpress.
Firmele care importă și distribuie produse în Europa suportă deja costuri vamale, obligații de conformitate și controale. În schimb, modelul comercial bazat pe livrarea individuală a milioane de colete de valoare mică a beneficiat de reguli care au permis reducerea unor costuri.
Eliminarea acestor avantaje poate ajuta comercianții europeni să concureze în condiții mai echilibrate. În același timp, noile taxe vor fi suportate, cel puțin parțial, de cumpărători, prin prețuri mai mari.
Reforma promite și simplificarea procedurilor printr-o platformă informatică europeană unică, EU Customs Data Hub, care va înlocui treptat sistemele naționale fragmentate.
Operatorii considerați de încredere vor beneficia și de facilități suplimentare, inclusiv proceduri simplificate de eliberare a mărfurilor. Numai că aceste beneficii vin la pachet cu noi condiții și responsabilități. Iar firmele vor trebui să investească în adaptarea sistemelor și a procedurilor interne înainte de a putea profita de simplificări.
În cele din urmă, reforma poate avea efecte foarte diferite asupra companiilor europene. Un mare importator poate beneficia de reducerea birocrației și de eliminarea unor avantaje ale concurenților din afara UE. Un mic intermediar vamal poate descoperi însă că riscurile pe care trebuie să și le asume sunt mult mai mari decât valoarea serviciilor pe care le prestează.
Reforma vamală va fi aplicată în etape, până în 2034
Noul Cod vamal european a intrat în vigoare la 20 septembrie 2026, însă majoritatea prevederilor se vor aplica începând cu 21 septembrie 2027. În paralel, din 2027 începe să funcționeze noua Autoritate Vamală a UE, cu sediul la Lille, în Franța.
Pentru comerțul electronic, schimbările majore privind responsabilitățile importatorilor și utilizarea platformei europene EU Customs Data Hub sunt programate pentru 1 iulie 2028. Celelalte companii vor putea utiliza voluntar platforma începând cu 1 martie 2031, iar de la 1 martie 2034 sistemul devine obligatoriu pentru toți operatorii economici vizați.
Taxele pentru coletele mici au un calendar separat, primele măsuri fiind aplicate încă din 2026.





















