Piața Instituțiilor Financiare Nebancare, în sine, nu generează riscuri sistemice pentru mediul financiar din România, însă, indirect, creditele acordate de IFN influențează portofoliile băncilor, motiv pentru care o mai strictă reglementare a IFN este necesară, apreciază Angela Dimonu, șef serviciu în cadrul Direcției Reglementare și Autorizare din Banca Națională a României (BNR).
Întrebată de Profit.ro cum pot instituțiile financiare nebancare să afecteze stabilitatea financiară, în contextul în care ele nu atrag depozite, oficialul BNR a explicat că există mai multe canale prin care, indirect, împrumuturile acordate de IFN, chiar dacă de valori mici, pot transmite șocuri către piața bancară.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Discuția a avut loc în contextul în care Banca Națională a aprobat recent o normă care va conduce la o reglementare mult mai strictă a IFN , dar și la limitarea dobânzilor pe care acestea le practică.
În analiza BNR, inclusiv faptul că persoanele care apelează la creditele nonbancare au un nivel de educație financiară, sub cel al românilor care aleg un credit de la bancă, este un argument pentru mai stricta supraveghere a IFN. Dimonu a indicat că educația financiară precară este una dintre marile probleme ale României, care, din acest punct de vedere, ocupă ultimul loc din Europa și unul dintre ultimele locuri din lume.
“Este adevărat că, spre deosebire de bănci, IFN nu atrag depozite, dar multe dintre ele sunt parte din grupuri bancare și sunt finanțate de bănci. Acesta este un prim canal de contagiune. În al doilea rând, există mulți debitori care sunt împrumutați și la bănci, și la instituții financiare nebancare. În condițiile în care IFN au produse mult mai flexibile și proceduri de creditare mult mai simple și mai rapide, ele se adresează mai ales acelor persoane care nu reușesc să se califice pentru un credit bancar din cauza gradului mare de îndatorare. În acest fel, crește riscul ca aceste persoane să nu mai poată returna împrumuturile luate de la bănci. În final au de suferit tot cetățenii, iar stabilitatea financiară a populației intră în sfera de interes a BNR”, a răspuns Angela Dimonu întrebărilor Profit.ro.
Împrumuturile acordate de IFN, deși presupun plata unor dobânzi mult mai mari decât cele practicate de bănci, sunt, de cele mai multe ori, de valori foarte mici.
Provident, de exemplu, cea mai importantă prezență pe piața de profil, acordă împrumuturi pornind de la doar 500 de lei și, doar în situația în care clientul demonstrează că își poate respecta angajamentele de plată, crește plafonul, gradual până la un maxim de 10.000 de lei.
Pentru aceste sume, împrumutații suportă costuri care ajung și la 200-300% în cazul Provident și chiar la peste 2000% în cazul firmelor care dau împrumuturi pe perioade foarte scurte, de până la o lună.
În acest context și luând în calcul și creșterile semnificative ale volumelor de împrumuturi noi, BNR a decis să intervină printr-o normă care limitează dobnzile și care aduce în sfera unor mai stricte reglementări companiile mari din sfera IFN.
Pe de altă parte, așa cum a mai arătat Profit.ro, în cazurile în care clientul solicită credite de valori mici pe perioade scurte de timp, nici nivelul Dobânzii Anuale Efective practicate de bănci nu este unul mic, ajungnd până la 200%.
Oficialii BNR aduc în discuție, ca argument pentru înăsprirea suprevegherii, și tendințele europene. Acestea, spune Angela Dimonu, merg către o piață orientată spre nevoile debitorilor, nu neapărat spre profitul creditorilor.
“La nivel european există o îngrijorare importantă din acest punct de vedere. Este o tendință spre construirea unor produse adecvate pentru debitori. Profitul trece în plan secund și va trebui să primeze grija ca debitorii să poată face față poverii financiare”, a mai declarat oficialul BNR.
