' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
”Reforma administrativă se construiește prin dialog, împreună cu cei care cunosc cel mai bine nevoile comunităților locale. Astăzi, la Botoșani, m-am întâlnit cu prefectul, primarii și parlamentarii din județ pentru a le prezenta măsura «START Reforma Administrativă: asociere și comasare voluntară»”, anunță ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.
VEZI MAI JOS câți aleși locali (primari, viceprimari, consilieri locali) vor dispărea după 2028
Acesta a cerut primarilor să aibă curajul să facă acest pas: ”Prin comasare voluntară, comunitățile au șansa de a se dezvolta mai repede și mai bine!”.
”UAT-urile care își unesc resursele vor avea o capacitate mai mare de a atrage investiții, de a-și moderniza infrastructura și de a oferi servicii publice de calitate. Vorbim despre lucruri concrete, care contează în viața de zi cu zi a oamenilor: apă și canalizare, școli moderne, centre medicale și drumuri mai bune”, a mai transmis ministrul.
Acesta explică că nu se dorește o reformă făcută doar pe hârtie, ci una ale cărei rezultate să se vadă în fiecare comunitate.
”Am discutat și despre stadiul proiectelor aflate în derulare, despre dificultățile întâmpinate în implementarea investițiilor și despre modul prin care Ministerul Dezvoltării poate sprijini autoritățile locale să își ducă proiectele la bun sfârșit. Îmi doresc ca această întâlnire să fie urmată de inițiative concrete și de o colaborare strânsă în perioada următoare”, a mai transmis MInistrul Dezvoltării.
Ieri, un deputat PSD și-a anunțat demisia, supărat de comasarea comunelor.
El precizează că se declară dizident pentru Maramureș și nu va fi niciodată de acord cu dispariția județului, din punct de vedere administrativ.
"NU voi fi niciodată de acord cu dispariția județului Maramureș din punct de vedere administrativ! În ultimele zile, agenda publică din România este dominată de tema reorganizării administrative a țării. În cadrul acestui plan de reorganizare administrativă prezentat în spațiul public, se discută de dispariția județului Maramureș și contopirea acestuia în regiunea Cluj. Vreau să fie foarte clar: NU voi fi niciodată de acord cu un asemenea plan și mă voi opune cu fermitate!", spune deputatul PSD.
Lucian Morar arată că înaintașii noștri au luptat pentru ca acest ținut, Maramureșul, să-și păstreze identitatea și statutul administrativ.
"Din păcate, se pare că decidenții politici de la București sau Bruxelles ai partidelor politice nu țin cont de istoria, tradițiile și voința oamenilor acestui județ. Ceea ce este mai surprinzător pentru mine dar cred că și pentru dumneavoastră, dragi maramureșeni, este tăcerea politicienilor de prim rang ai județului nostru.
Aleg să nu fac parte din acest grup de politicieni maramureșeni care preferă să tacă de teama de a nu deranja conducerile naționale ale partidelor din care fac parte. Începând de astăzi, mă declar dizident pentru Maramureș! Pentru că Maramureșul nu este doar o unitate administrativ-teritorială pe hartă. Este istorie, identitate, tradiție și apartenență, iar pentru aceasta merită să luptăm!", mai spune Morar.
Reacția deputatului vine după ce europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat, luni, că prin această reformă satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da, iar în acest caz cetățenii își vor putea schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale.
Dragoș Benea a confirmat și că se ia în calcul inclusiv comasarea anumitor orașe care nu îndeplinesc acest cadru de a avea 10.000 de locuitori.
"E posibil. Peste 55% dintre orașe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administrație de oraș. Ele, practic, sunt comune. E posibil. Chiar la mine în județ este orașul Slănic Moldova care are o populație redusă, graniță cu orașul Târgu-Ocna. E posibil să rezulte un oraș Târgu-Ocna la final. Ar fi și firesc, știu bine zona", a precizat social-democratul.
Eurodeputatul a arătat că va fi și această discuție legată de județe, pentru că "sunt unele mai dezvoltate economic decât celelalte".
Peste jumătate dintre cele 429 de comune care au mai puțin de 1.500 de locuitori și care ar urma să fie comasate, în cadrul reformei administrative propuse de ministrul social-democrat al Dezvoltării, Alexandru Stoica, sunt conduse de primari PSD. Alte aproape 37 la sută au edili de la PNL.
Dntre cele 429 de comune sub 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de edili ai PSD, reprezentând 52,91%. Pe locul secund se află comunele conduse de primari PNL - 156 (36,36%).
Patru primării din cele 429 de comune au fost câștigate de primari care au candidat sub sigla ambelor partide, respectiv a unei alianțe locale PSD-PNL.
Împreună, PSD și PNL au primari în 383 dintre aceste primării, adică 89,28%. Dacă sunt incluse și cele patru comune câștigate de candidați comuni ai celor două partide, ponderea ajunge la 90,21%, respectiv 387 de primării.
În județul Olt, de exemplu, sunt 23 de comune sub 1.500 de locuitori, iar dintre acestea 22 au primari PSD, cealaltă fiind condusă de un edil PNL.
Oltul este un fief tradițional al PSD, unde o influență aparte are fostul număr doi din PSD, senatorul Paul Stănescu. Oltul dă și un prim-vicepreședinte al PSD, șeful CJ, Marius Oprescu, și tot din Olt vine și ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
În Mehedinți, dintre cele 22 de primării sub pragul de comasare 17 sunt conduse de primari PSD, celelalte cinci de PNL.
În Dolj, PSD conduce 17 dintre cele 21 de comune vizate de reformă, iar PNL pe celelalte patru.
În schimb, în Alba, dintre cele 27 de comune care ar urma să fie comasate, 19 sunt conduse de PNL, șapte de PSD și una de UDMR.
În Arad, dintre cele 18 comune sub 1.500 de locuitori, 14 au primari PNL, iar celelalte patru - PSD.
În Cluj, 15 dintre cele 26 de primării vizate sunt conduse de primari PNL, șase de edili PSD și trei de la UDMR. Celelalte două sunt conduse de un independent și de un primar AUR.
Din numărul total de comune sub 1.500 de locuitori, 28 au primari de la UDMR, majoritatea fiind în centrul țării, în Covasna, Mureș și Harghita.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că, potrivit datelor din minister, 429 de comune din țară care au sub 1.500 de locuitori vor fi comasate voluntar până în luna martie a anului 2027. El a afirmat că reforma va fi implementată în două etape. Prima va presupune comasarea voluntară a localităților până la 1 martie 2027, iar cea de-a doua ar urma să fie una obligatorie, prin asumare.
În ambele scenarii, reforma administrativă va intra în vigoare din 2028, odată cu noile alegeri locale.
Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și responsabil pentru reforma teritorială, a declarat luni după ședința partidului că PSD lucrează pe mai multe scenarii legate de comasarea localităților mici. El a spus că unul dintre scenarii prevede comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori. Benea s-a delimitat de proiectul de comasare voluntară înaintat de Ministerul Dezvoltării și a spus că guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pe proiectul propus de PSD.
Aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă de la INS din ultimul an, nu pe datele recensământului”, a spus Benea.
Benea, care coordonează un grup de lucru în partid, a spus că el nu vrea să se oprească la ideea comasării voluntare.
”Aproape 1.700 de comune sunt cu populație până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a spus Benea într-o conferință de presă.
Benea, care este și șeful PSD Bacău, a anunțat că și orașele mici care au scăzut sub pragul legal de 10.000 de locuitori, vor fi comasate sau retrogradate la statutul de comună.
El a estimat la 15.000 – 18.000 numărul de aleși locali (primari, viceprimari, consilieri locali) care vor dispărea după 2028 dacă această reformă va trece.
”Toți primarii se vor opune, toate partidele vor avea de pierdut, PSD cel mai mult. Nu sunt naiv. Dar e nevoie de reforma aceasta”, a spus Benea.
Dragoș Benea a spus că are rezerve față de proiectul Ministerului Dezvoltării, condus de Ștefan Stoica (tot PSD), care prevede doar comasarea voluntară.
Comasarea a peste 400 de unități administrativ-teritoriale care au mai puțin de 1500 de locuitori se va face, în primă fază, voluntar, iar dacă administrațiile locale nu sunt de acord cu acest proiect comasarea va fi una obligatorie și se va implementa până la alegerile locale viitoare, programate în anul 2028, afirmă ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Alexandru Stoica.
Ministrul Dezvoltării anunță că poartă discuții cu reprezentanții administrațiilor locale pe tema comasării a peste 400 de localități mici, cu mai puțin de 1500 de locuitori.
"Vreau să le prezint reforma administrativă prin comasarea voluntară a 429 de localități cu până la 1.500 de locuitori. În același timp, vreau să le explic și să le arăt argumentele pentru ceea ce pot să facă ei prin această comasare voluntară. Vreau să le prezint programul de investiții, facilitățile fiscale și bineînțeles dumnealor să decidă și cu cetățenii și cu primarii dacă consideră să comaseze voluntar sau nu", a declarat, vineri după-amiază, Alexandru Stoica.
Acesta precizează că, dacă administrațiile locale nu vor fi de acord cu comasarea voluntară, aceasta va deveni obligatorie într-o etapă viitoare, care va avea loc după data de 1 martie 2027.
"Într-o primă etapă vorbim de comasare voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare. O comasare obligatorie în a doua etapă. (...) Reforma se va aplica din anul 2028. (...) La următoarele alegeri din 2028 ea va fi pusă în aplicare", subliniază ministrul.
Potrivit acestuia, comunele cu mai puțin de 1500 de locuitori avute în vedere au fost selectate ținându-se cont de cifrele din anul 2023. Acele administrații locale care nu vor fi de acord cu comasarea voluntară nu vor fi sancționate în niciun fel.
Stoica subliniază că situația acestor comune nu a fost analizată ținând cont de culoarea politică a conducerii primăriilor.
Comasarea voluntară se va face în urma unor referendumuri locale.
Acesta mai spune că și localități mai mari, cu 2000 sau 3000 de locuitori, pot face comasare voluntară.
În acest moment, reorganizarea administrativă nu ia în calcul județele, adaugă Alexandru Stoica.
Varianta comasării obligatorii a fost avansată și de liderul PSD, Sorin Grindeanu, care a vorbit despre posibilitatea ca guvernul să își angajeze răspunderea în parlament pentru reforma administrativă. Totuși, ministrul Dezvoltării a precizat că nu există încă o listă a localităților vizate sau criterii clare pentru această etapă.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului în Parlament, separat, pentru reforma administrativ teritorială și reorganizarea la nivel guvernamental.
Reforma administrativ teritorială trebuie să prevadă comasarea localităților mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni.
El a precizat că, din partea PSD, coordonatorul acestei reforme va fi Dragoș Benea.
De asemenea, a mai spus că va propune șefului Executivului angajarea răspunderii Guvernului pe ceea ce înseamnă reorganizarea la nivel guvernamental: reducerea și comasarea de agenții, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere sau care nu își mai justifică existența.
În acest caz, coordonator va fi vicepremierul Marian Neacșu.
”Ambele angajări de răspundere trebuie să se întâmple într-un orizont rezonabil de timp- până în martie 2027. La aceste două reforme majore, se va adăuga și bugetul pe 2027”, a precizat Sorin Grindeanu.
Grindeanu mai promite că taxele pentru români și companiile românești nu vor crește anul viitor, argumentând prin faptul că economia are nevoie de predictibilitate.
Declarația sa vine după ce ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a spus nu își dorește taxe și impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate, el arătând că, în momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanțat, trebuie să avem și o sursă de finanțare. Potrivit lui Nazare, decizia politică e în Guvern și în Parlament, iar ministerul are grijă să mențină acest echilibru.
Nici noul premier Luca Niculescu nu a promis că nu va crește taxele - VEZI MAI JOS
”Nu acceptăm risipa banului public. Dar nici nu acceptăm ideea că orice problemă a bugetului trebuie rezolvată punând noi taxe pe români și pe firmele românești. De aceea, vreau să spun foarte clar: anul viitor, taxele pentru români și companiile românești NU vor crește. Economia are nevoie de predictibilitate”, a declarat acum Grindeanu.
