Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, nu va trebui să își părăsească postul ca urmare a deciziei președintelui ales, Donald Trump, de a rechema ambasadorii numiți de Barack Obama, el fiind diplomat de carieră și nu unul numit politic, au explicat, pentru News.ro, surse diplomatice.
Potrivit sistemului din Statele Unite, ambasadorii sunt fie diplomați de carieră (Ofițeri ai Serviciului Extern), fie sunt numiți politic, pe filiera președintelui SUA sau a partidului din care acesta provine. Toți ambasadorii servesc "la discreția președintelui", însemnând că pot fi revocați oricând de președintele american, pentru numire fiind nevoie și de aprobarea Congresului.
Hans Klemm este diplomat de carieră, incepând cu 1981. El a fost numit în România în 2015.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Decizia președintelui ales Donald Trump de a rechema ambasadorii numiți de Barack Obama se referă la ambasadorii numiți politic, nu și la diplomații de carieră.
Astfel, Klemm nu ar fi afectat de această măsură, au explicat surse diplomatice, însă și el, ca și ceilalți ambasadori, pot fi revocați printr-o decizie directă a președintelui SUA.

Sunt afectați însă alți ambasadori din Europa, precum Matthew Barzun, ambasadorul din Marea Britanie, care a fost numit de Obama în 2013, după ce a lucrat în echipa sa de campanie din 2008 și a fost șeful de campanie în 2012. El a fost anterior director în cadrul unei companii de media online. Este afectat de decizie și ambasadorul din Germania, John B. Emerson, numit în 2013, care este de carieră avocat, și nu membru al corpului diplomatic. Ar putea fi afectați și ambasadorii din Franța și din Italia, însă ambasadorul american la Moscova, John F. Tefft, și-ar putea păstra postul, el fiind, la rândul său, diplomat de carieră încă din 1972.
Un alt ambasador afectat de măsură este cel din Canada, Bruce Heyman, numit politic, care a anunțat deja, pe Twitter, că va da curs solicitării lui Trump. "Așa cum mi s-a cerut, demisionez din funcția de ambasador al Statelor Unite în Canada, din 20 ianuarie", a scris el. Heyman este un om de afaceri, membru al Partidului Democrat. A fost numit de Obama ambasador în Canada în 2014.
Echipa de tranziție a viitorului președinte Donald Trump a emis un mandat general prin care le cere tuturor ambasadorilor instalații în funcții de către președintele Barack Obama să părăsească posturile până la ziua învestirii, pe 20 ianuarie, a declarat vineri ambasadorul american în Noua Zeelandă, relatează Reuters.
”Eu voi pleca pe 20 ianuarie”, anunță ambasadorul Mark Gilbert, într-un tweet pentru Reuters.
Acest mandat ”fără excepții” a fost trimis printr-un mesaj de la Departamentul de Stat pe 23 decembrie, precizează Gilbert.

Ambasadorul confirmă astfel o informație dezvăluită de ziarul The New York Times (NYT), care citează surse diplomatice potrivit cărora administrațiile anterioare ale ambelor partide au prelungit cu săptămâni sau luni, potrivit unei tradiții, mandatele unor ambasadori, mai ales ale celor care au copii la școală.
Oficiali de la Departamentul de Stat și din echipa de tranziție a lui Trump nu au fost disponibili imediat să comenteze informațiile pentru Reuters.
Acest ordin amenință să lase Statele Unite fără ambasadori confirmați de Senat timp de luni de zile în țări importante ca Germania, Canada și Marea Britanie, scrie NYT.
Un oficial de rang înalt din echipa de tranziție a lui Trump a declarat pentru ziar că decizia nu este rău intenționată. El a prezentat-o ca pe o simplă măsură prin care Trump vrea să se asigure că ambasadorii lui Obama vor părăsi Guvernul la finalul mandatului, la fel cum trebuie să facă mii de consilieri politici de la Casa Albă și din cadrul agențiilor guvernamentale.
Trump a adoptat o poziție strictă împotriva păstrării vreunei persoane numite politic de către Obama, în contextul în care se pregătește să preia puterea pe 20 ianuarie și să anuleze o mare parte a moștenirii politice interne și externe a președintelui democrat, scrie NYT.
Diplomați au declarat pentru New York Times că acest ordin le-a aruncat viețile în vrie. Ei spun că sunt nevoiți să depună eforturi să facă aranjamente și să obțină vize care să le permită să stea în țările în care se află pentru ca copiii lor să poată să rămână la școală.