În utlimele două săptămâni, Parlamentul s-a reunit în sesiune extraordinară, pentru a adopta mai multe proiecte legislative necesare pentru PNRR, precum Codul urbanismului, noul sistem al declarțiilor de avere sau bonsurile pentru angajații ANAF, dar și acordul pentru înzestrare militară SAFE.
”Gândiți-vă că și legea salarizării, cu un efort, cu înțelegere, ar putea trece într-o săptămână, două, nu văd o problemă pe tema asta, da? La fel cum cu toate întâmplările din aceste zile, cu toată forțarea care s-a făcut urmărind plăți de poliție sau imagine politică, jaloanele pe care le-am avut de îndeplinit au fost votate așa cum au fost.
Dar în afară de aspectele legate de un anumit text sau altul, este important că România a trecut de testul îndeplinirii unor jaloane care ne garantează că nu vom pierde niște miliarde de euro”, a declarat premierul Bolojan.
La finele lunii iunie, Bolojan anunțase că Guvernul continuă discuțiile cu privire la legea salarizării în sistemul bugetar, dar că proiectul ar putea fi discutat într-o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului în luna august.
Acessta a subliniat că în termen de impact financiar, neadoptarea proiectului, aduce o pierdere importantă de 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, dar nu face nici o economie la cheltuielile de salarii.
”Vă rog să vă gândiți că dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guvernă vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, vor fi indexate salariile cu ce valoare vor fi indexate, cel puțin cu inflația pe un an de zile, pentru că așa cum știți, de doi ani de zile avem o inflație acumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare cu o cifră de aproximativ 7%, de exemplu, ne duce exact la această creștere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și nechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere: cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin. Cumulat, așa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante”, a explicat premierul.
Potrivit lui Bolojan, din anvelopa bugetară de 12,1 miliarde lei prevăzută pentru aplicarea noii legi a salarizării în sistemul bugetar, 3 miliarde sunt prevăzute în fapt pentru compensarea diferențelor acordate angajaților care au salarii peste noile grile propuse astfel încât să rămână cu aceleași venituri în plată. Alte 3 miliarde sunt alocate sistemului de educație, deși aplicarea legii salarizării profesorilor, din 2023, ar fi presupus 8 miliarde lei
Anterior, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au cerut retragerea imediată a proiectului Legii salarizării în sectorul public și anunță că nu vor mai participa la consultări. Sindicatele condiționează acceptarea viitoarei legi de menținerea veniturilor tuturor categoriilor de bugetari.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, CNS Meridian și Blocul Național Sindical solicită partidelor parlamentare să oprească orice demers pentru adoptarea actualului proiect.
Organizațiile sindicale anunță că se retrag din consultări și cer ca procesul să fie reluat după învestirea unui guvern cu puteri depline. „Actualul proiect de lege vehiculat în spațiul public nu mai poate constitui baza unei reforme credibile și acceptate de toate părțile implicate”, susțin cele cinci confederații.
Sindicatele propun elaborarea unui nou proiect într-un termen de cel mult șase luni, printr-un mecanism de dialog social instituționalizat.
Sindicatele cer ca niciun bugetar să nu piardă venituri
Confederațiile afirmă că viitoarea lege trebuie să fie echilibrată, predictibilă și transparentă, dar și să nu conducă la pierderi de venituri pentru nicio categorie de angajați din sectorul public.
Această condiție poate limita însă substanțial reforma. Actualul sistem de salarizare este marcat de diferențe mari între instituții, sporuri acordate neuniform, excepții și venituri care nu reflectă întotdeauna responsabilitatea sau performanța.
O lege care să corecteze aceste probleme fără ca absolut nimeni să piardă bani riscă să ducă fie la creșterea generală a cheltuielilor, fie la păstrarea dezechilibrelor actuale sub o altă formă.
Sindicatele califică proiectul drept „prost conceput” și afirmă că acesta a provocat deja proteste și tensiuni sociale. Totodată, avertizează că modificările punctuale aduse documentului ar putea crea noi dezechilibre și un val de procese în instanță.
Argumentul sindicatelor: nu merită banii din PNRR
Confederațiile contestă și argumentul potrivit căruia adoptarea rapidă a legii ar fi necesară pentru ca România să nu piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Potrivit calculelor prezentate de sindicate, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat din prima jumătate a anului au reprezentat aproximativ 19,79% din PIB, față de un nivel programat de 22,1% din PIB.
Diferența ar reprezenta aproximativ 2,3% din PIB, respectiv 47 de miliarde de lei sau circa 9 miliarde de euro.
La bugetul de stat, economiile la cheltuielile de personal ar fi ajuns în primele șase luni la aproximativ 3,67 miliarde de lei. La nivelul întregului buget general consolidat, economiile nete la cheltuielile de personal sunt estimate la 2,47 miliarde de lei, în condițiile în care bugetele locale ar fi depășit cu 542 de milioane de lei nivelul programat.
Pe baza acestor cifre, sindicatele afirmă că pierderea celor 770 de milioane de euro nu ar produce o criză bugetară și acuză autoritățile că folosesc presiunea PNRR pentru a forța adoptarea legii.
Comparația este însă discutabilă. Faptul că unele cheltuieli programate nu au fost realizate în primele șase luni nu înseamnă automat că banii respectivi reprezintă economii permanente sau că pot înlocui fondurile europene nerambursabile. O parte dintre plăți poate fi doar amânată pentru a doua jumătate a anului.
În plus, jalonul din PNRR nu privește doar încasarea unei tranșe, ci și angajamentul României de a reforma un sistem de salarizare publică devenit greu de controlat și dominat de excepții.
Cer să se lucreze la alte jaloane
Sindicatele recomandă partidelor să adopte cu prioritate alte cinci reforme considerate mai puțin controversate și să lase Legea salarizării în responsabilitatea viitorului guvern.
Reforma salarizării publice a fost promisă în repetate rânduri, în timp ce diferențele dintre instituții și categoriile profesionale s-au adâncit prin sporuri, hotărâri judecătorești și acte normative succesive. Legea salarizării este jalon în PNRR.
