Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestațiile formulate în cameră preliminară în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, astfel că procesul pe fond poate începe.
Miercuri, după dezbaterile în cameră preliminară, instanța supremă a amânat pronunțarea, scrie News.ro.
În 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis că procesul pe fond poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanța supremă atât de către inculpați, cât și de către Ministerul Public. îCCJ precizează că în această etapă procesuală nu sunt analizate temeinicia acuzațiilor și nici vinovăția persoanelor trimise în judecată, hotărârea pronunțată joi confirmând exclusiv soluția asupra aspectelor de legalitate procedurală. „Stabilirea vinovăției sau a nevinovăției inculpaților poate avea loc numai în cadrul judecății pe fond, în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale”, subliniază Înalta Curte.
Înalta Curte de Casație și Justiție precizează, într-un comunicat de presă, în legătură cu soluționarea contestațiilor formulate în procedura camerei preliminare în dosarul privindu-i pe Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți inculpați, că instanța supremă a respins atât contestația formulată de Ministerul Public, cât și contestațiile formulate de inculpați, menținând încheierea pronunțată de Curtea de Apel București.
„În data de 6 august 2026, Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a soluționat contestațiile formulate împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București în procedura de cameră preliminară, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1. Prin hotărârea pronunțată, instanța supremă a respins atât contestația formulată de Ministerul Public, cât și contestațiile formulate de inculpați, menținând încheierea pronunțată de Curtea de Apel București”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit aceleiași surse, procedura camerei preliminare are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
„În această etapă procesuală nu sunt analizate temeinicia acuzațiilor, și nici vinovăția persoanelor trimise în judecată. În consecință, hotărârea pronunțată de Înalta Curte confirmă exclusiv soluția asupra aspectelor de legalitate procedurală analizate în cadrul camerei preliminare și nu reprezintă o pronunțare asupra fondului cauzei. Stabilirea vinovăției sau a nevinovăției inculpaților poate avea loc numai în cadrul judecății pe fond, în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale”, mai arată ÎCCJ.
În 2 aprilie, Curtea de Apel București a decis că procesul pe fond în cazul celor 22 de inculpați poate începe, însă hotărârea a fost atacată la instanța supremă, pronunțarea fiind amânată de mai multe ori până acum.
"Constată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, și dispune începerea judecății în cauza privindu-i pe inculpații Georgescu Călin, Potra Horațiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanț Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borișca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloșoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniței Iulian, Comiza Adrian, Lechințan Traian, Moldovan Dionisie, Panța Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin și Mureșan Ovidiu-Claudiu", se arăta în decizia din 2 aprilie a Curții de Apel București.
În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale), iar pe Horațiu Potra pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, dar și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său Dorian Potra și nepotul său Alexandru Potra au fost trimiși în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
În 17 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Horațiu Potra va fi eliberat din arestul preventiv, fiind plasat în arest la domiciliu. Anterior, instanța a admis contestațiile fiului și nepotului său, care au fost plasați sub control judiciar, după ce fuseseră în arest la domiciliu.
Horațiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie 2025, a fost de acord să fie adus în țară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în țară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar, în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este acuzat de propagandă legionară și de promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid și de crime de război. În 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul București i-a admis contestația și a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i mențină măsura preventivă.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Președinție Călin Georgescu și alți 20 de inculpați acuzați că ar fi comis infracțiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, "în condiții de clandestinitate", cu mercenarul Horațiu Potra. Potrivit anchetatorilor, acesta acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară și l-a susținut pe Georgescu și în timpul campaniei electorale, dar și anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu și Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare "acțiuni violente cu caracter subversiv", pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă.
"Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat", precizau anchetatorii.
Aceștia menționau că prin acțiunile sale, între care contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn "alarmist și potențial manipulator" susținătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreținut și întărit "rezoluția infracțională" a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București, unde să declanșeze proteste față de autoritățile statului, ce urmau să fie deturnate în "acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă" a lui Călin Georgescu, "în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept", punând în pericol siguranța națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au făcut filtre în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, și Mănești și Cornești, din județul Dâmbovița, precum și în Capitală, oprind și controlând mașinile, în interiorul cărora s-au găsit cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potențial de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați este că urmarea imediată a acțiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
În 26-27 februarie 2025, au fost făcute 47 de percheziții la adrese din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la apropiați ai fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Perchezițiile au vizat locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firmă, una dintre persoane fiind mercenarul Horațiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaș spunând că legea nu îl obligă să își țină banii la bancă. Tot la Potra au fost găsite numeroase arme, el declarând la acea vreme că își "asumă" nerespectarea regimului armelor și muniției", dar refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deținute ilegal.
