VEZI AICI FOTO Imagini cu Diana Șoșoacă la Parchet
Ea a fost întâmpinată în fața instituției de câteva zeci de susținători, care afișau pancarte cu mesajul 'Solidari cu Diana Șoșoacă'. De asemenea, aceștia suflau în vuvuzele și fluturau steagul României, alături de cel al Partidului S.O.S. România.
Diana Șoșoacă a mai fost citată la Parchet pe 23 septembrie, însă nu s-a prezentat la audieri, scrie Agerpres.

Tot atunci, procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare în cazul Dianei Șoșoacă, suspectată de săvârșirea a 11 infracțiuni: 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; 4 infracțiuni de promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia; ultraj.
Ca reacție, Diana Șoșoacă a declarat că solicitarea Parchetului General adresată Parlamentului European reprezintă 'o tentativă de execuție politică'.
'Asistăm astăzi la încă o tentativă de execuție politică pusă la cale de sistemul corupt care tremură în fața adevărului. Parchetul General cere ridicarea imunității mele de europarlamentar. De ce? De frică. Pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că am apărat poporul român și am denunțat dictatura globalistă. Știu, adevărul deranjează. Nu sunt vinovată de niciuna dintre acuzațiile mincinoase aruncate în spațiul public. Nu am făcut decât să spun adevărul pe care alții vor să-l ascundă. Atunci când lupți pentru suveranitate, libertate și dreptate, ești vânat, stigmatizat și amenințat', a afirmat eurodeputata.
De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe evenimente de violență fizică și verbală.

În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: 'Nimeni nu l-a egalat vreodată'.
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe YouTube și l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
'Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât 'Trăiască Legiunea și Căpitanul', care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!', spunea Șoșoacă.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.
'E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot', declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
În decembrie 2021, o jurnalistă din Italia depune plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.