Riscul ca tarifele și incertitudinea politică să fie o povară mai mare pentru economia globală la începutul acestui an a crescut în weekend, după ce SUA au amenințat cu tarife vamale șase țări din UE, precum și Regatul Unit și Norvegia, în contextul în care Trump își propune să achiziționeze Groenlanda.
Dacă SUA își pun în aplicare amenințarea și impun un tarif suplimentar de 25% țărilor europene și dacă există represalii comparabile, acest lucru ar reduce creșterea economiei SUA cu 1% față de valoarea de bază la impactul maxim.
Lovitura maximă asupra zonei euro ar fi similară, dar mai prelungită, în timp ce impactul inflaționist ar fi doar modest pozitiv, potrivit unui scenariu elaborat de analiștii Oxford Economics folosind Modelul Economic Global (GEM) pentru a cuantifica riscurile tarifelor și al represaliilor potențiale.
“Scenariul nostru evidențiază faptul că ostilitățile comerciale pe aceste coordonate ar avea un impact negativ semnificativ asupra economiei mondiale”, arată analiștii britanici.
Având în vedere dimensiunea ambelor piețe, acest lucru ar duce la efecte de propagare moderate asupra creșterii în alte regiuni, trăgând creșterea PIB-ului global în jos la 2,6% în 2026 și 2027, sub intervalul stabil de 2,8%-2,9% înregistrat în ultimii trei ani.
De asemenea, ar fi cea mai slabă rată de creștere începând cu 2009, cu excepția anului debutului pandemiei Covid, în 2020.
Costurile tarifelor și represaliilor potențiale
“Deși aceste creșteri tarifare par la prima vedere mai mici decât unele dintre creșterile tarifare cu care s-au confruntat mai multe economii anul trecut, o creștere generală a tarifelor de 25% pentru Europa ar schimba drastic peisajul comerțului global.
Aceasta ar lăsa Europa să se confrunte cu rate tarifare efective ale SUA mai mari decât cele impuse Chinei și Indiei și cu rate mult mai mari decât cele impuse altor economii avansate majore”, conform analizei.
Creșterea economiei SUA ar fi de 2,3% în 2026, departe de o recesiune.
“Dar aceasta ar fi cu 0,5 puncte procentuale sub prognoza noastră actuală de 2,8%”, arată Oxford Economics, care precizează că încetinirea economiei ar fi vizibilă înainte de alegerile de la jumătatea mandatului.
SUA se vor afla, de asemenea, în mijlocul renegocierii acordului USMCA cu Canada și Mexic.
Estimată la 0,3-0,4 puncte procentuale, reducerea creșterii PIB-ului din zona euro și Marea Britanie în acest an ar fi puțin mai mică, ceea ce sugerează că SUA ar fi inițial cel mai mare perdant relativ din cauza tensiunilor.
Totuși, având în vedere contextul economic mult mai slab, zona euro și Regatul Unit ar înregistra creșteri de doar circa 0,5% în acest an, arată analiștii.
“Scenariul nostru sugerează, de asemenea, că șocul ar persista mai mult în Europa decât în SUA și că impactul maxim ar fi mai mare, în special pentru economiile mai deschise, cum ar fi Germania.
În plus, reflectând importanța SUA și a Europei, impactul asupra comerțului global ar fi mult mai mare decât efectele generale asupra activității, sugerând propagari dincolo de SUA și UE”, potrivit Oxford Economics.
Analiștii britanici estimează că șocul tarifar ar avea doar un impact limitat asupra inflației, atât în SUA, cât și în Europa.
“Per total, presupunem că este puțin probabil ca o combinație între o inflație ușor mai mare și o activitate mai slabă să ducă la o schimbare substanțială a traiectoriei ratelor de politică monetară pentru Banca Angliei sau Banca Centrală Europeană”, arată analiștii.
În schimb, Rezerva Federală (Fed) ar putea avea o tendință de relaxare dacă acest șoc s-ar materializa, “având în vedere starea vulnerabilă a pieței muncii din SUA și sensibilitatea economiei la condițiile pieței financiare”.
Posibile căi de detensionare
Tensiunile sunt în prezent ridicate, în parte pentru că președintele Trump a susținut că SUA au nevoie de “competiție și control total” asupra Groenlandei.
În zilele următoare, este posibil ca tensiunile să se diminueze, dacă Trump și alți membri ai echipei sale își vor tempera cel puțin parțial comentariile. Oficialii europeni au sugerat că SUA sunt interesate de un compromis, iar un acord ar putea fi negociat la Davos.
O posibilitate este ca, ca răspuns la discuțiile inițiale, SUA să accepte amânarea creșterii tarifelor de la 1 februarie pe durata continuării negocierilor, menținând totuși amenințarea cu creșterea tarifelor din iunie pe masă, notează analiștii Oxford.
Dincolo de aceasta, mai există câteva posibile căi de detensionare. Acordul de apărare SUA-Danemarca din 1951 permite SUA să construiască facilități de apărare cu aprobarea NATO. Aceasta sugerează că preocupările de securitate națională ale SUA pot fi abordate fără a schimba proprietatea asupra Groenlandei și că Trump ar putea să-și salveze prestigiul în limitele acordului existent.
Totuși, situația ar putea fi mai dificil de rezolvat dacă Trump dorește, de asemenea, să obțină concesii privind rutele de transport și accesul la mineralele critice din Groenlanda.
Serviciul Geologic al SUA a identificat 60 de minerale găsite în Groenlanda ca fiind critice pentru economia și securitatea națională a SUA. Acestea includ neodim și disproniu, necesare pentru fabricarea magneților și motoarelor esențiale industriei tehnologice.
Alte minerale rare din Groenlanda sunt valoroase pentru construcția de semiconductori, inclusiv cei folosiți în actualul boom AI.
Dar, având în vedere că ambele părți ar putea pierde economic din cauza tarifelor mai mari, pare probabil că ar fi dispuse să negocieze cel puțin pentru a amâna o creștere dăunătoare a tarifelor, mai arată Oxford Economics.
