Acesta transpune în legislația internă Directiva (UE) 2024/1226 privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii, adoptată în aprilie anul trecut.
România este în întârziere, termenul de transpunere fiind 20 mai 2025.
Legislația națională în vigoare în prezent califică faptele de încălcare a sancțiunilor internaționale drept contravenții, pedepsite cu amenzi și confiscări de bunuri destinate, folosite sau rezultate din acestea.
Profit.ro a prezentat în numeroase articole spețe litigioase interne privind normele românești de aplicare a sancțiunilor internaționale, în special a celor dictate de UE contra Federației Ruse pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei (aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici sau aici).
″Circumscriindu-se obiectivului de a asigura aplicarea eficace a sancțiunilor internaționale ale Uniunii și integritatea pieței interne în cadrul UE, noua reglementare existentă la nivel european instituie norme comune minime, la nivelul tuturor statelor membre UE, privind definițiile comportamentului infracțional care încalcă sancțiunile internaționale ale Uniunii, a infracțiunilor ce constau în comportamente care eludează sancțiunile internaționale ale Uniunii, precum și disponibilitatea unor pedepse efective, proporționale și cu efect de descurajare pentru aceste infracțiuni, aplicabile atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice″, scrie în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Cele mai multe infracțiuni prevăzute de acesta se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
Limitele de pedeapsă cresc la 2-7 ani pentru faptele care: implică fonduri, resurse economice, bunuri, servicii, tranzacții sau activități în valoare de cel 100.000 euro; implică produse militare din Lista comună a UE; implică produse cu dublă utilizare de pe listele reglementărilor UE în domeniu.
Pentru faptele care implică produse militare din categoriile ML1, ML2, ML3, ML4, ML6, ML9 și ML10 este stipulată pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 12 ani. Este vorba de: arme de foc cu țeavă lisă, inclusiv automate, muniții și dispozitive de reglare a focosului, bombe, torpile, rachete nedirijate, rachete dirijate, alte dispozitive și încărcături explozive, vehicule terestre, nave de război (de suprafață sau subacvatice), echipamente navale speciale, alte nave de suprafață, aeronave, vehicule mai ușoare decât aerul, vehicule fără pilot (UAV - drone), motoare de aviație și echipamente pentru aeronave.
Pentru persoanele juridice sunt prevăzute amenzi penale care merg de la 3.000 la 835.000 lei/zi.
″În cazul în care s-a săvârșit o infracțiune prevăzută la art. 27-1 , se aplică dispozițiile privind confiscarea bunurilor din Legea nr. 286/2009. Sunt supuse confiscării și fondurile sau resursele economice implicate în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 27-1 alin. (1) lit. h) și i), precum și la alin. (2), cu referire la faptele prevăzute la art. 27-1 alin. (1) lit. h) și i)″, mai prevede proiectul.
Draftul menține drept contravenții nerespectarea restricțiilor și a obligațiilor pe linie de sancțiuni economice impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și alte acte adoptate în baza art. 41 din Carta Națiunilor Unite, precum și prin regulamente, decizii și alte instrumente juridice ale Uniunii Europene, în măsura în care faptele nu constituie infracțiuni.
Contravenții sunt și nerespectarea de către persoanele care au date și informații despre persoane sau entități desemnate, precum și despre bunuri, tranzacții sau operațiuni supuse sancțiunilor internaționale, a obligației de a înștiința autoritatea națională competentă din momentul în care ia cunoștință despre existența situației care impune înștiințarea, precum și nerespectarea de către toate persoanele a obligației de a depune toate diligențele necesare, pe baza informațiilor și instrumentelor pe care le au la dispoziție, în scopul de a se asigura că, prin derularea tranzacțiilor sau a oricăror alte operațiuni în care sunt implicate, sunt respectate sancțiunile internaționale, inclusiv cu privire la înghețarea fondurilor și a resurselor economice.
Toate acestea se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei și, după caz, confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții.
