Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia vor vota în acest weekend în cadrul unei „super duminici” electorale care va determina cursul democrațiilor lor într-un moment de tensiuni politice, comerciale și economice sporite, relatează The Guardian.
În România, candidatul de extremă-dreapta se află pe primul loc în turul doi al alegerilor prezidențiale, în timp ce în Polonia, unde votul din primul tur este profund polarizat, un liberal, un conservator și un candidat de extremă dreapta concurează pentru a deveni președinte. În Portugalia, care organizează alegeri legislative anticipate la doar 14 luni de la ultimul vot, statu-quo-ul pare să se mențină, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
CEL MAI IMPORTANT VOT DIN ISTORIA POSTCOMUNISTĂ A ROMÂNIEI
În România, votul inițial de anul trecut la prezidențiale a fost anulat, iar câștigătorul-șoc al primului tur, un candidat de extremă dreapta, a fost exclus din noua cursă electorală, pe fondul unor îngrijorări generalizate cu privire la interferența Rusiei și la alte nereguli. Așadar, votul de duminică este al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidențial în șase luni.
De data aceasta, un ultranaționalist, admirator al lui Trump, care critică UE, se află în turul doi împotriva unui independent centrist, într-un vot pe care analiștii l-au numit cel mai important din istoria postcomunistă a țării, arată The Guardian.
George Simion, în vârstă de 38 de ani, care poartă șepci MAGA, promovează un program social conservator și dorește „melonizarea” Europei și stoparea ajutorului militar pentru Ucraina, a câștigat confortabil primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu față de scorul rivalului său.
Al doilea clasat, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, în vârstă de 55 de ani, a prezentat turul doi drept o luptă între „o direcție pro-occidentală și una anti-occidentală pentru România”. Sondajele de opinie arată că diferența dintre cei doi se micșorează, unul dintre ele punându-i la egalitate.
Profitând de un val de frustrare a alegătorilor față de partidele principale din România, Simion a promis că, în cazul în care va câștiga, îl va numi prim-ministru pe Călin Georgescu, câștigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut.
Înfrângerea în primul tur a candidatului coaliției social-democrate-liberale aflate la putere a provocat demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu și prăbușirea de facto a guvernului. Acum trebuie formată o nouă coaliție.
Analiștii au declarat că o victorie a lui Simion ar putea duce la o înclinare bruscă a țării spre dreapta. Un acord de colaborare între partidul AUR al lui Simion, al doilea ca mărime din parlament, și social-democrații lui Ciolacu este văzut ca o posibilitate post-vot, la fel ca și alegerile anticipate.
Scrutinul este urmărit îndeaproape de UE, care s-ar putea trezi cu încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. De asemenea, sunt interesați de vot naționaliștii - inclusiv din Washington - care au acuzat Bucureștiul de călcarea în picioare a democrației după ce votul inițial a fost anulat, iar lui Georgescu i s-a interzis să candideze la reluarea scrutinului.
Președintele României are un rol semi-executiv, dar cu prerogative considerabile în politica externă, securitatea națională, cheltuielile de apărare și numirile din justiție. De asemenea, președintele reprezintă țara, membră NATO, pe scena internațională și poate exercita dreptul de veto la voturi importante în cadrul UE.
Sună a miză mare. Dar în Polonia?
MIZĂ IMPORTANTĂ ȘI ÎN POLONIA
De asemenea, o miză importantă este și în Polonia, cel puțin pentru guvernul lui Donald Tusk. Votul de duminică va restrânge lista candidaților la funcția de viitor președinte al țării, un rol care implică o anumită influență asupra politicii externe și de apărare, precum și o puternică putere de veto asupra legislației adoptate de parlament.
Din 2023, țara este guvernată de Coaliția Civică (KO) a lui Tusk, o alianță ideologică diversă și fragilă din punct de vedere politic a partidelor pro-democratice. Promisiunea sa centrală a fost de a inversa schimbările controversate și expansive operate în timpul celor opt ani de guvernare ai partidului național-populist Lege și Justiție (PiS).
Cu toate acestea, capacitatea guvernului de a respecta aceste promisiuni a rămas împiedicată de dreptul de veto al președintelui, funcție deținută din 2015 de Andrzej Duda, un aliat politic apropiat al administrației destituite și un susținător ferm al lui Donald Trump.
Câștigarea cursei prezidențiale ar consolida poziția guvernului și l-ar putea ajuta să își îndeplinească unele dintre promisiunile liberale privind chestiuni sociale precum avortul și drepturile LGBTQ+.
Aflat în mod constant în fruntea sondajelor, Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, în vârstă de 53 de ani, membru de rang înalt al Coaliției Civice, este candidatul favorit.
Principalul său rival este un conservator în vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki, care oficial este independent, dar este susținut de PiS. Istoricul puțin cunoscut până acum speră să ofere o față nouă și o ruptură cu moștenirea polarizantă a guvernului populist de dreapta, rămânând la mesajele sale principale privind suveranitatea, migrația ilegală și frustrarea față de politicile ecologice.
Trzaskowski și Nawrocki sunt aproape siguri că vor câștiga primele două poziții și vor merge la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie.
Sławomir Mentzen, în vârstă de 38 de ani, un lider al partidului de extremă dreapta Confederația, este candidatul outsider, care l-a concurat însă pentru scurt timp pe Nawrocki pentru locul al doilea, dar a cărui figură s-a estompat în ultima lună. Prezentându-se ca un purtător de cuvânt al unei generații tinere dezamăgite de politica tradițională, el face campanie pe baza unei dereglementări radicale și a unor reduceri de taxe. Critic declarat al UE și adversar al liberalizării migrației, al drepturilor LGBTQ și al legilor privind avortul, el se poziționează mai degrabă pentru alegerile parlamentare din 2027.
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN PORTUGALIA?
În Portugalia, în schimb, se așteaptă mai puține focuri de artificii. Portugalia se îndreaptă spre urne pentru a treia oară în ultimii trei ani pentru alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanșat votul de duminică ca răspuns la dubiile tot mai numeroase în legătură cu activitățile de afaceri ale familiei sale.
Montenegro, liderul platformei Alianța Democratică (AD), care guvernează Portugalia de la victoria sa la limită în alegerile de anul trecut, a fost supus unei anchete tot mai intense în legătură cu o firmă de consultanță în domeniul protecției datelor pe care a înființat-o în 2021 și pe care a transferat-o soției și fiilor săi în anul următor. Confruntat cu suspiciuni în legătură cu posibile conflicte de interese, Montenegro - care a negat orice infracțiune sau încălcare a eticii - a organizat un vot de încredere în administrația sa în martie, spunând că dorește „să pună capăt atmosferei de insinuări și intrigi permanente”. Dar a pierdut votul în parlament și au fost convocate noi alegeri.
Sondajele recente sugerează un rezultat similar cu cel de data trecută, cu aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziție și 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega.
Se pare că Montenegro nu va avea din nou o majoritate - chiar dacă va ajunge la un acord cu micul partid Inițiativa Liberală, care este cotat la 6% - și, deci, va avea dificultăți în a guverna, mai ales dacă PS își va pune în aplicare amenințările de a se opune agendei sale legislative.
Deși Montenegro și-a menținut interdicția generală de a încheia acorduri cu Chega, guvernul său a fost acuzat că a făcut pe plac extremei drepte după ce a anunțat expulzarea a 18.000 de migranți ilegali în timpul campaniei electorale. De asemenea, s-a speculat că partidul social-democrat al lui Montenegro l-ar putea înlocui cu o persoană mai dispusă să colaboreze cu Chega, în cazul în care acesta nu reușește să câștige duminică.
Data trecută, AD a câștigat 80 de locuri față de 78 ale PS, în timp ce Chega, condus de fostul comentator TV de fotbal André Ventura, s-a bucurat de o creștere a sprijinului și și-a mărit numărul de locuri de la 12 la 50.
