România a depus la Paris, cu ocazia vizitei prim-ministrului Nicolae Ciucă, Memorandumul Inițial pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE/ OECD), urmând să înceapă efectiv procesul de aderare la această organizație, proces care durează de obicei între minimum 3-4 ani și cel mult 10-11 ani.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
După cum a relatat Profit.ro, procesul de aderare va costa România circa 5,8 milioane de euro, bani care trebuie achitați până la finalul acestui an. Executivul are în vedere și asigurarea unui ”cadru de salarizare stimulant, similar cu cel prevăzut pentru PNRR” pentru angajații din ministere implicați în procesul de aderare, relevă date analizate de Profit.ro.
De ce este important: Înființată în 1961, OCDE este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării și evaluării aplicării politicilor publice potrivite pentru asigurarea creșterii economice sustenabile și stabilității sociale. Cei 38 de membri ai OCDE (din care majoritatea europeni - 23) sunt state dezvoltate, deținând peste 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe.
În strânsă colaborare cu autoritățile publice, actorii economici și sociali, precum și reprezentanții societății civile, OCDE stabilește standarde internaționale și se axează pe promovarea de politici care au incidență pe majoritatea aspectelor vieții publice a cetățenilor - de la îmbunătățirea performanței economice până la crearea de locuri de muncă, de la promovarea sistemelor educaționale eficiente până la combaterea evaziunii fiscale internaționale. OCDE facilitează schimbul de experiență și bune practici între țări și pune la dispoziție datele, analizele și expertiza proprie privind stabilirea politicilor publice.
De asemenea important: Aderarea României la OCDE este un obiectiv strategic de politică externă, care a întrunit sprijinul transpartinic al guvernelor postdecembriste ale României. Țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004, candidatură care a fost reiterată în mai multe rânduri.
În cadrul deplasării la Paris, premierul Ciucă a avut o discuție bilaterală cu secretarul-general al OCDE, Mathias Cormann, ocazie cu care a înmânat memorandumul și a participat în calitate de invitat la reuniunea Consiliului OCDE, care reunește ambasadorii statelor membre ale Organizației și al Comisiei Europene.
Premeirul Ciucă a arătat că România va folosi procesul de aderare ca pe o oportunitate pentru a-și îmbunătăți politicile publice în aproape toate domeniile, de a continua modernizarea societății românești.
Acesta a adăugat că nu este vorba de un alt moment de aderare la o organizație internațională, ci de a utiliza procesul de aderare ca pe o pârghie pentru a mobiliza transformări într-un spectru larg de domenii precum investiții, concurență, guvernanță corporativă, guvernanță publică, politica de mediu, educație. Toate acestea se vor reflecta în mod cert în îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi a cetățenilor, a afirmat Ciucă.
În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a adoptat, decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state - Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația și Peru), iar odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare. Decizia s-a luat cu unanimitatea statelor membre.
Procesul de aderare
La 10 iunie 2022, Consiliul OCDE, în cadrul reuniunii ministeriale a Organizației, a adoptat Foaia de parcurs pentru procesul de aderare a României la Organizație, moment care marchează intrarea într-o nouă etapă a relaționării cu Organizația, fapt care impune o regândire a cadrului instituțional intern al relațiilor cu OCDE, pentru a face față în condiții de eficiență cerințelor derulării discuțiilor de aderare.
Adoptarea Foii de Parcurs a fost urmată de derularea unei misiuni oficiale (kick-off mission) a Secretariatului OCDE la București, în perioada 27-28 iunie 2022. Misiunea a avut ca obiectiv informarea autorităților române cu privire la etapele viitoare în procesul de aderare la OCDE, ca urmare a adoptării Foii de Parcurs pentru România, la 10 iunie 2022.
Delegația OCDE a evidențiat că procesul de aderare este unul extrem de complex, care presupune o colaborare strânsă între structurile OCDE și autoritățile române și presupune alinierea la standardele Organizației, ceea ce echivalează cu o veritabilă preluare de ”acquis” al Organizației.
Totodată, delegația OCDE a subliniat faptul că nu există un calendar prestabilit de aderare, iar ritmul progreselor este determinat de meritele proprii ale fiecărui stat candidat.
În cadrul acestui proces, România urmează a fi evaluată de 26 comitete sectoriale, conform Principiilor-cheie pentru aderare menționate în Foaia de Parcurs, iar evaluările se vor desfășura în paralel conform ritmului și procedurilor stabilite de fiecare Comitet.Obiectivul final este alinierea legislației, politicilor și practicilor interne cu cele ale OCDE.
Documentul menționează Comitetele sectoriale care vor evalua conformitatea cu legislația și practicile OCDE, principiile care vor ghida activitatea acestora, precum și maniera în care se vor desfășura discuțiile de aderare cu autoritățile române. Foaia de Parcurs este disponibilă la AICI
Stadiul actual
La acest moment, România a încheiat prima etapă din procesul de aderare, concretizată prin elaborarea Memorandumului Inițial menționat în Foaia de Parcurs. Conform Foii de Parcurs, documentele din procesul de aderare, inclusiv Memorandumul Inițial, sunt nepublice.
La începutul anului viitor, Comitetele OCDE vor demara dialogul aprofundat cu autoritățile române pe fiecare tematică sectorială, evaluările acestora urmând să se desfășoare conform Principiilor-cheie pentru aderare menționate în Foaia de Parcurs. Evaluările se vor desfășura în paralel, conform ritmului și procedurilor stabilite de fiecare Comitet în parte.
Obiectivul discuțiilor de aderare este de a certifica faptul că România a internalizat cele peste 230 de instrumente juridice ale acquis-ului Organizației la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne.
Printre dosarele de relevanță ale procesului de aderare se numără:
- politica de mediu - aproximativ 70 de instrumente trebuie preluate;
- politica privind economia digitală – având în vedere importanța transformărilor digitale, inclusiv extinderea comunicațiilor pe bandă largă, rolul tehnologiilor digitale în stimularea inovației și în promovarea obiectivelor sociale și economice;
- investiții – având în vedere procesul de liberalizare a mișcărilor de capital pe termen lung, regimul investițiilor străine directe, comerțul transfrontalier de servicii;
- guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, o temă de interes general în organizație, la care România este deficitară.
Beneficiile aderării la OCDE
În urma aderării României la OCDE, țara noastră va beneficia în mod nemijlocit de un aport substanțial de expertiză și experiență diversă, din partea unor democrații consacrate și economii consolidate. Este o oportunitate de a interacționa pe teme de substanță economică, socială etc cu state precum Statele Unite, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Japonia, Coreea de Sud, tari din America Latină, precum și multe state europene.
Statutul de membru OCDE este și un indicator puternic de încredere pentru investitorii interni și internaționali raportat la sănătatea economiei interne. Acest lucru are consecințe pozitive atât la nivelul fluxurilor de investiții directe, cât și raportat la încrederea piețelor internaționale în stabilitatea economică internă.
Aderarea atrage după sine și accesul la cele mai bune date si statistici. OCDE are cea mai mare baza de statistici comparate si analize din lume, care ajuta tarile sa identifice cele mai bune masuri economice si sociale. De asemenea, România va fi inclusă in toate statisticile si analizele comparative ale OCDE, care au o vizibilitate mondială.
Schimb de bune practici. România va putea sa participe la toate formatele de lucru ale Organizației, iar expertii romani vor dialoga si vor schimba idei cu cei din statele OCDE, în domenii de activitate relevante pentru politicile publice naționale.
Participarea la elaborarea standardelor. OCDE este o organizație cu putere normativă solidă, standardele si normele OCDE având relevanță și în state care nu sunt membre ale Organizației. Exemplul cel mai cunoscut este PISA Programme for International Student Assessment, care este elaborat de OCDE și la care participă aproximativ 100 de țări. Există și alte programe asemănătoare în domeniul social, economic, al protecției mediului etc. în care normele OCDE au dobândit relevanță globală și sunt aplicate și unor state nemembre ale Organizației.
Costurile procesului de aderare
Noul statut de candidat OCDE impune României plata cheltuielilor estimative asociate procesului de aderare.
Facturile sunt emise anual de către Secretariatul OCDE și trebuie achitate în avans. La începutul lunii iulie 2022, Secretariatul OCDE a transmis 2 facturi pro-forma în atenția autorităților române, privind cheltuielile estimative asociate procesului de aderare a României la OCDE pentru anul curent și anul următor, după cum urmează:
- Factura pe anul 2022 în valoare de 1.528.000 euro, care a avut 1 septembrie 2022 ca termen limită de plată;
- Factura pe anul 2023 în valoare de 4.270.000 euro, cu data de scadență la 1 ianuarie 2023.
Astfel, în total, Guvernul achită doar anul acesta aproape 5,8 milioane de euro, mai exact 5.798.000 euro.
Potrivit Departamentului Juridic al OCDE/LEG, factura pentru 2022 acoperă costurile începând din 25 ianuarie, data deciziei Consiliului OCDE privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România.
Sunt incluse printre altele cheltuielile asociate elaborării Foii de Parcurs, asistenței furnizate pentru pregătirea și redactarea Memorandumului Inițial, misiunii kick-off la București (27-28 iunie 2022) etc. În factura pentru anul 2023 sunt anticipate cheltuielile pentru evaluările tematice propriu-zise. Conform Departamentului Juridic al OCDE, în cazul unor resurse neutilizate, acestea vor fi reportate pe anii următori.
Salarizare ”stimulantă” pentru bugetarii implicați
Pregătirea internă pentru procesul de aderare la OCDE este condusă la nivel de prim-ministru, dar a fost desemnat un coordonator național, la nivel de secretar de stat in MAE, fostul ambasador în Franța Luca Niculescu, și un coordonator național adjunct, consilierul prim-ministrului Adrian Ciocănea.
Totodată, a fost înființată și o structură dedicate la Centrul Guvernului, în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), structură care preia atribuții de secretariat tehnic al comitetului menționat, la care se vor adăuga atribuțiile necesare asigurării secretariatului Task-Force. Această structură va asigura suportul tuturor activităților necesare procesului tehnic al dosarului de aderare.
Guvernul are în vedere și ”înființarea, în toate instituțiile și autoritățile centrale implicate în procesul de aderare, a echipelor de lucru dedicate procesului de aderare la OCDE (structuri/experți cunoscători de limbă engleză sau franceză)”, prin promovarea de ordine de ministru care să formalizeze aceste structuri.
”Având în vedere faptul că aderarea României la OCDE este un proces complex, de durată, similar cu procesul aderării la Uniunea Europeană, se va avea în vedere echivalarea unui cadru de salarizare stimulant, similar cu cel prevăzut pentru PNRR, pentru echipele cu atribuții dedicate acestui proces din instituțiile și autoritățile centrale”, arată Guvernul în acest context.
Evaluarea României de către OCDE
Prealabil obținerii de România a statutului de candidat, OCDE a realizat primul studiu din ultimii 20 de ani asupra economiei românești, care a inclus o prognoză sumbră pentru inflație și avertismentul că deficitul de forță de muncă se va accentua.
Creșterea PIB în cazul României a fost estimată la 4,5% în 2022 și 2023, dar, în pofida măsurilor de plafonare și subvenționării prețurilor la energie, inflația va rămâne ridicată în 2022 și există riscuri semnificative de creștere a acesteia. Inflația este de așteptat să revină la ținta BNR abia în 2023, se arată în studiul întocmit de OCDE.
De asemenea, OCDE a constatat că România are nevoie de reforma pensiilor, inclusiv de eliminarea celor speciale, și de o fiscalitate mai eficientă, pentru a putea susține alocări mai mari de resurse în domenii precum educația, sănătatea și infrastructura.
Astfel, România trebuie să consolideze finanțele publice și să crească veniturile statului printr-o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, dar și prin lărgirea bazei impozabile, astfel încât să dispună de resurse mai multe pentru domenii precum educația și sănătatea sau pentru investiții în infrastructură. De asemenea, este necesară o reformă a pensiilor, prevăzută de altfel în PNRR, și de eliminarea pensiilor speciale și a posibilității unor categorii de angajați din sectorul public de a se pensiona cu mult înainte de vârsta obișnuită.
