Curtea de Apel București a dat câștig de cauză președintelui Klaus Iohannis într-un proces în care o organizație nonguvernamentală îl acuza că nu a formulat niciun răspuns la cererea ca Ministerului de Externe să îi fie transmise propuneri pentru acordarea de "sprijin logistic permanent" comunității românești din Ucraina, cu "termene precise de finalizare".
Instanța a respins recent acțiunea organizației împotriva președintelui Iohannis și a Administrației Prezidențiale. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.
Procesul a fost intentat inițial în decembrie 2016 la Tribunalul București, care însă și-a declinat competența de judecată în favoarea Curții de Apel București.
ONG-ul Asociația Cultural-Universală Mihai Eminescu, înregistrat în România, cerea ca Iohannis și Administrația Prezidențială să aibă obligația de a transmite "propunerile reclamantei vizând sprijinul logistic permanent ce trebuie acordat comunității românești din Ucraina către Ministerul Afacerilor Externe, cu termene precise de finalizare".
Acțiunea se întemeia juridic pe articolul din Constituție care obligă autoritățile publice să răspundă la petiții în termenele prevăzute de lege și pe Legea contenciosului administrativ. În cererea adresată Tribunalului București, Iohannis era numit "personaj tern" căruia îi este "străină" o "chestiune de interes național" și i se reproșa că vizita sa oficială în Ucraina din martie 2015 nu a inclus Cernăuțiul și nici discuții cu liderii comunității românilor din Ucraina.
"Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acesteia instanțe, sub numărul de mai sus, reclamanta Asociația Cultural-Universală Mihai Eminescu a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Administrația Prezidențială și președinte Iohannis Klaus Werner, constatarea lipsei oricărui răspuns al celui obligat de art. 80 (2) al Constituției „sa vegheze la respectarea ei” la propunerile vizând sprijinul logistic permanent ce trebuie acordat comunității românești din Ucraina, urmând a obliga pârâții a le transmite Ministerului de Externe, cu termene precise de finalizare, fiind o chestiune de interes național, străină acestui personaj tern, demonstrată în ultima sa vizită în acest stat artificial, incluzând in arealul său și teritorii istorice românești și poloneze, însușite prin rapt, când n-a scos niciun cuvânt despre problemele majore ale comunității românești, deși se impunea a fi avută o întâlnire cu cei doi lideri ai ei, domnii Tărâțeanu și P..., deputați de Cernăuți, respectiv de Odessa și bineînțeles să fi făcut o vizită la fosta capitală a Bucovinei, Cernăuți", se arată în documentele instanței.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că s-a adresat pârâților pentru prima dată pe 10 iunie 2015, dându-i-se "asigurări" că "punctele acesteia de vedere vor rămâne în atenția departamentului de specialitate".
Iohannis a efectuat o vizită de stat în Ucraina în martie 2015, la un an de la anexarea peninsulei Crimea de către Rusia, ocazie cu care a făcut o serie de gesturi simboloice, respectiv a salutat Garda de Onoare în limba ucraineană, a depus o jerbă de flori la Euromaidan și o candelă cu spice de grâu la Monumentul Victimelor Holdomorului (Marea Foamete). De asemenea, într-o declarație comună de presă cu președintele Ucrainei Petro Poroșenko, Iohannis a declarat că România sprijină ferm apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană.
Încă de atunci, președintelui i s-a reproșat că vizita ar fi trebuit să aibă ca prim obiectiv problema celor 500.000 români care trăiesc în Ucraina, a căror comunitate se confruntă cu probleme grave legate de utilizarea limbii materne.
Klaus Iohannis avea programată o vizită în Ucraina și în toamna anul trecut, însă a anunțat că și-a anulat-o după ce statul ucrainean a adoptat o nouă Lege a educației, care restricționează predarea în limbile minorităților naționale.
”Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce și, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Și pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulți români în Ucraina și pot să vă spun, așa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulți români, ca să subliniem că ne preocupă”, a spus atunci șeful statului.
Recent, în ianuarie, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a efectuat o vizită la Cernăuți. Agenda deplasării a inclus o întrevedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, dar și cu reprezentanții minorității române din regiunea Cernăuți, în cadrul căreia Meleșcanu a participat la ceremonia de inaugurare a școlii cu predare în limba română din localitatea Iordănești și a vizitat liceul „Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka.
”România își menține evaluarea că articolul 7 al Legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române și, în general, a celor a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția. România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române. România este un exemplu în acest sens”, a declarat atunci ministrul român al Afacerilor Externe.
