Moțiunea de cenzură inițiată de PNL, "Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!", nu a întrunit voturile necesare pentru a fi adoptată de Parlament. Liberalii și-au susținut însă moțiunea și printr-un miting de protest împotriva Guvernului, care s-a desfășurat în Parcul Izvor, de lângă Parlament, și a adunat câteva mii de simpatizanți.
Moțiunea avea nevoie de 275 de voturi pentru a fi adoptată, dar a întrunit, marți, doar 207 de voturi pentru, 8 voturi exprimate fiind împotrivă. Moțiunea a fost susținută de PNL, UDMR și parlamentari neafiliați, membri ai PMP, în condițiile în care parlamentarii coaliției de la putere nu au votat.
Liberalii au susținut în moțiune faptul că premierul Victor Ponta, care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție în dosarul Rovinari-Turceni, nu mai poate asigura credibilitatea Guvernului.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Premierul Ponta a afirmat în Parlament că moțiunea opoziției nu este fundamentată pe critici de natură economică, arătând că opoziția nu poate constitui o alternativă la actualul guvern, pentru că nu a propus un program de guvernare serios. Ponta a mai acuzat PNL că se ascunde în spatele procurorului care instrumentează cazul său și, împreună cu UDMR, lasă justiția să se “amestece” în politică.
Victor Ponta a profitat de moțiunea de cenzură pentru a menționa în plenul Parlamentului o serie de contracte, în valoare de zeci de mii de euro, semnate pentru reprezentare juridică de către fosta Autoritate pentru valorificarea Statului (AVAS) cu cabinetul de avocatură al co-președintelui PNL Alina Gorghiu. Ponta a menționat și un raport al Corpului de Control al fostului premier Emil Boc, în care se arată că astfel de servicii juridice nu au fost însă prestate.
“Sunteți cam scumpă doamna Gorghiu! Mai credeau și alte doamne că, dacă au protecție, nu o să pățească nimic”, a spus Ponta la dezbaterea moțiunii.
Alina Gorghiu a replicat că, în cazul său nu există nicio urmă de suspiciune că ar fi încălcat legea, în timp ce Ponta este trimis în judecată pentru corupție.
În cadrul dezbaterilor moțiunii, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut că puterea judecătorească s-ar fi transformat într-o superputere iar de acest lucru ar fi responsabile și celelalte puteri în stat, precum Parlamentul, pentru că nu și-au exercitat controlul asupra acesteia. În acest context, el a reclamat abuzuri ale judecătorilor, procurorilor și chiar implicarea Serviciului Român de Informații în adunarea probelor pentru anchete.