Președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, luni, în cadrul ședinței dedicate împlinirii a 30 de ani de la adoptarea Constituției României, că ”trebuie să avem curajul să vorbim deschis despre necesitatea unei reforme constituționale”. Liderul PSD susține limitarea atribuțiilor președintelui în desemnarea premierului atunci când guvernul este demis prin moțiune de cenzură. Ciolacu a vorbit despre adoptarea modelului german care prevede că majoritatea parlamentară care retrage încrederea premierului propune și succesorul acestuia, în cadrul moțiunii.
Liderul PSD a arătat că moțiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci și acordarea ei unei alte persoane, care să-și asume de la bun început acest rol.
”Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum două luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție”, a spus el, citat de News.ro.
El a mai arătat că în plan parlamentar, și-ar dori ”să existe un anumit interes pentru reglementarea moțiunii constructive de cenzură, pe model german”.
”În România, partidele politice au transformat moțiunile de cenzură într-un instrument de imagine și prilej de atacuri politice la adresa adversarilor. De aceea, eu cred că moțiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci și acordarea ei unei alte persoane, care să-și asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție”, a afirmat el.
Potrivit lui Ciolacu, în plan guvernamental, ”în viitoarea Constituție trebuie să găsească mecanisme mult mai clare de limitare a practicii excesive a ordonanțelor de urgență”.
”Parlamentul nu este anexa Guvernului, ci un partener instituțional. S-a folosit prea mult pretextul urgenței astfel încât practica ordonanțelor a devenit o modalitate curentă de legiferare. Lucrurile nu mai pot continua așa! În general, este nevoie de o clarificare a atribuțiilor fiecărei puteri în parte. Și sunt convins că experții vor găsi cele mai bune soluții astfel încât să nu devenim victimele unui experiment constituțional!”, a arătat el.
Ciolacu a spus că trebuie să ne gândim serios dacă ne aflăm în acel ”moment constituțional”. ”Am ratat acest moment după integrarea în UE și NATO. Am ratat în 2011, am ratat și în 2013, când am avut o largă majoritate parlamentară. Nu avem scuze dacă vom rata din nou!”, mai declarat el.
PNL are o agendă de măsuri privind revizuirea Constituției, a susținut și liderul PNL Florin Cîțu care a făcut trimitere la punerea în aplicare a rezultatelor referendumului din 2019 pe tema justiției.
"De 30 de ani există un aspect care a rămas netranșat, așa cum ar fi trebuit - proprietatea privată. Măsura pe care trebuie să o abordăm este reducerea la 16 ani a vârstei la care se va putea vota, așa cum este tendința în multe țări europene. Multe alte subiecte trebuie abordate cu maturitate - reforma administrativă (...), problema traseismului politic (...). Nu trebuie să uităm că există o restanță în ceea privește implementarea în Constituție a rezultatului referendumului din 2019 pe tema justiției. Nu cred că numai Parlamentul sau numai partidele pot aborda un proces de reflecție cu privire la o eventuală revizuire a Constituției. Rolul societății civile va fi fundamental", a transmis liderul liberal, citat de Agerpres.
Revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
