Parlamentul, gata să reinstituie o sancțiune penală din perioada comunistă, pentru defăimarea unor simboluri - chiar dacă e vorba de acuze ”adevărate”

Exprimarea disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României - prin defăimare, chiar dacă sunt acuze care trimit la fapte adevărate, sau ofensă adusă acestora, în urma unui comportament jignitor sau insultător - va putea fi sancționată cu închisoare de până la 3 ani, conform unui proiect de lege în prag de a fi adoptat de Parlament. Proiectul ar reinstitui astfel o sancțiune prevăzută în Codul penal din 1968, relevă date analizate de Profit.ro.

De ce este important: În Codul penal de la 1968 era incriminată, în mod similar, fapta de ofensă adusă unor însemne (art.236 din vechiul Cod penal). Prin intrarea în vigoare a noului Cod penal, Legea nr.286/2009, s-a renunțat la incriminarea acestei fapte.

CITEȘTE ȘI Soluțiile GRENKE vă oferă libertatea de care aveți nevoie pentru a vă dezvolta și implementa ideile creative. Interviu cu Liviu Bănulescu, Managing Director GRENKE România

Prevederea este inclusă într-un proiect de lege inițiat în 2015 de foștii lideri PSD Niculae Bădălău și Șerban Mihăilescu, cu susținerea mai multor colegi de partid, printre care actualul lider PSD, Marcel Ciolacu, fostul ministrul al Justiției Florin Iordache, actualul șef SIE, Gabriel Vlase, și actualul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu.

În 2016, după cum semnala Profit.ro, Guvernul condus atunci de Dacian Cioloș a transmis Parlamentului că susține adoptarea proiectului.

CITEȘTE ȘI Studiu EY România: 78% dintre Directorii Financiari din România consideră că se vor implica mai mult în dezvoltarea și executarea strategiilor de business în următorii trei ani

Proiectul a fost adoptat în mod tacit de Senat, tot în 2016, ca urmare a depășirii termenului de dezbatere, și a fost chiar la începutul acestei luni scos de la sertare și reformulat de PSD, împreună cu PNL, în comisiile de specialitate. 

În plenul Camerei Deputaților proiectul a fost chiar dezbătut miercuri, prezentându-se raportul de adoptare, fără a isca niciun fel de reacție din partea aleșilor, dar ulterior nu s-a mai regăsit pe lista de vot final.

Președintele de ședință, vicepreședinte al Camerei Deputaților, social-democratul Daniel Suciu a explicat pentru Profit.ro că este posibil să fi existat o încurcătură la alcătuirea listei de vot, având în vedere că miercuri au fost votate aproape 50 de proiecte. 

”E posibil să se fi incurcat la tehnic printre ele înainte de sesiunea de vot, au fost foarte multe. S-au adunat toate dezbătute în cele 3 zile de plen. Altă explicație nu am”, a arătat vicepreședintele Camerei Deputaților.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Nouă procedură de contestare a contravențiilor, inclusiv auto. Șoferii vor putea contesta mai ușor amenzile

Potrivit expunerii de motive la noul Cod penal, la această soluție legislativă s-a ajuns în urma ”analizării necesității acestei incriminări, dar și a proporționalității dintre natura și severitatea mijloacelor de constrângere, pe de o parte, și importanța valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace, pe de altă parte". Autorii Codului arătau că ”în ceea ce privește necesitatea incriminării unei asemenea fapte nu există argumente care să susțină în mod rezonabil menținerea acesteia în sfera de protecție penală în condițiile în care practica judiciară este aproape inexistentă în această materie".

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Guvernul are bani în plus pentru primari, în programul de investiții Anghel Saligny

Inițiatorii proiectului consideră că lipsa unei asemenea incriminări reprezintă un ”vid legislativ” și enumeră o serie de fapte care ar trebui sancționate din nou cu închisoarea, de la simple cuvinte la articole, desene sau omiterea arborării drapelului.

”Dezincriminarea manifestărilor cu dispreț față de însemnele naționale menite să descurajeze și să pedepsească acțiuni cu un asemenea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestări de dispreț nu doar ca și număr ci și ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau ale autorităților) la cele scrise (articole cu conținut ofensator, desene etc.) sau îmbracă aspectul unor fapte (gesturi obscene, mimică disprețuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de lege”, arată autorii proiectului.

Aceștia au invocat și faptul că, la data respectivă: ”Șaisprezece state membre UE și patru țări candidate (Islanda fiind din nou excepția) pedepsesc din punct de vedere penal manifestarea cu dispreț față de însemnele naționale, cum ar fi steaguri, imnuri și steme; în toate, cu excepția a trei dintre aceste 20 de state membre (Macedonia, Italia și Spania), pedeapsa este închisoarea”.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Problema fiscală a tichetelor cadou va fi rezolvată după modelul aplicat în cazul diurnelor transportatorilor

Astfel, proiectul prevedea inițial că ”fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani”. Prin dispreț pentru însemnele României, pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se înțelegea: a) lipsă de considerație sau de stimă; b) sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție; c) defăimare.  

Deputații PSD, cu spijinul celor din PNL, au reformulat acum proiectul și au stabiit incriminarea în Codul penal a ”disprețului pentru simbolurile naționale și însemnele României”.

Prevederile nou introduse în Codul Penal

”Prin exprimarea de dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se înțelege defăimarea acestora sau ofensa adusă acestora.

Defăimarea constă în acțiunea prin care se afirmă sau se impută anumite fapte, adevărate sau mincinoase, care aduc atingere reputației simbolurilor naționale și însemnelor României.

Ofensa constă în comportamentul jignitor sau insultător la adresa acestora.

Fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru simbolurile naționale și însemnele României se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

CITEȘTE ȘI PSD vrea să amenajeze piste de biciclete și promenade pe lângă hidrocentrale

Prin urmare, proiectul ar putea fi interpretat în practică cu referire la orice persoană, de la jurnaliști la artiști, care va aduce, în mod scris sau printr-o operă artistică, acuze adevărate autorităților și va folosi un însemn sau simbol național în acest context, riscând astfel închisoarea. 

De asemenea, proiectul nu definește clar și explicit ce înseamnă comportamentul jignitor sau insultător și cine stabilește, respectiv sancționează astfel de fapte.  

CITEȘTE ȘI Cîțu: Să ne uităm în ce condiții putem începe exploatarea la Roșia Montană - Declarațiile lui Cîțu, admise anterior ca probe împotriva statului român

Un proiect similar a fost adoptat, prin vot, de Senat în septembrie 2020.

Proiectul respectiv, inițiat de PMP, prevedea că profanarea drapelului României, intonarea imnului național al României cu alt text sau cu altă partitură decât cele stabilite de lege, precum și orice manifestare publică săvârsită cu intenția de a defăima drapelul României sau imnul național al României urma să se pedepsescă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Adoptarea proiectului inițiat în urmă cu aproape 7 ani de PSD ar avea loc și în contextul în care, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu alte autorități și mai multe ONG-uri, pregătise o platformă informatică, ce urma să scaneze presa online, dar și bloguri și rețele sociale, astfel încât cine ar fi asociat Guvernul, președintele și premierul cu corupția ori incompetența ar fi fost suspect de propagandă rusă și ”fake news”.