Potrivit datelor din dosar, analizate de Profit.ro, Curtea de Conturi a statuat în 2012, în urma unei misiuni de audit, că DRP ar fi efectuat mai multe plăți ilegale între 2009 și 2011, cele mai mari fiind, în ordinea cuantumului, pentru:
- acordarea unei finanțări nerambursabile ″unei activități ce nu are legătură cu scopul înființării organizației nonguvernamentale din străinătate, bunurile obținute fiind predate, cu titlu gratuit, unui agent economic din Republica Moldova, în vederea efectuării de acte de comerț generatoare de profit″ (792.000 lei);
- acordarea de premii în bani unor membri ai comunităților românești din străinătate (491.170 lei);
- cărți de formare și educație religioasă (139.688,2 lei) și manuale de religie (119.636 lei) pentru copiii români din comunitățile bisericești din diaspora.
- plata integrală în avans a proiectului "Realizarea a două busturi ale mareșalului Alexandru Averescu″, ″fără a exista dovada că bunurile au fost recepționate până la finele anului 2011 (în fapt fiind livrate la finele lunii martie 2012) și în condițiile în care, inclusiv în contractul de finanțare, termenul de livrare menționat era 01.03.2012″ (72.500 lei).
Extrase din raportul Curții de Conturi
Curtea de Conturi a dispus, în iunie 2012, calcularea prejudiciului și recuperarea banilor. Anterior, în mai 2012, Eugen Tomac fusese eliberat din funcție, în urma cererii proprii în acest sens, și înlocuit cu Natalia Intotero.
Sub noua conducere, DRP a contestat în instanță constatările și măsurile dispuse de Curtea de Conturi, însă fără succes. Procesul a fost pierdut definitiv de instituția guvernamentală la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), însă abia în octombrie 2018. La acel moment, șefa instituției era tot Natalia Intotero. A fost succedată de Ovidiu Burdușa (2019-2021) și Oana Ursache (2021 – ianuarie 2022).
După 4 ani, de la decizia ÎCCJ, în martie 2022, DRP, condus de Gheorghe Cârciu, a înființat o comisie ″cu atribuții în vederea stabilirii prejudiciilor estimate de Curtea de Conturi, (...), identificării persoanelor responsabile de producerea acestora și identificarea modalităților de recuperare a acestora″.
În noiembrie 2023, comisia a stabilit prejudiciul total la 1.579.008,18 lei, plus penalități și dobânzi, și l-a declarat responsabil pe Eugen Tomac.
În aceeași lună, instituția l-a dat în judecată pe premierul desemnat acum, ″solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1.579.008,18 lei, împreună cu penalitățile și dobânzile aferente calculate conform legii″.
Ulterior, ″prin cererea modificatoare depusă în data de 05.06.2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului și la plata sumei de 129.490,91 lei, la care se adaugă penalitățile și dobânzile aferente. Prin întâmpinarea depusă în data de 07.06.2024, pârâtul a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. În probațiune, pârâtul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei și cu martori″, mai scrie în documente.
Suma de 129.490,91 lei reprezenta contravaloarea unor servicii de transport prestate pe traseul Chișinău - Tulcea - Chișinău, pentru participanții la tabăra de vară de la Sulina (copii și tineri din Republica Moldova), în perioada 13.06-26.07.2010, decontată Oficiului de Afaceri si Investiții din Republica Moldova de către DRP.
Astfel, totalul pretins de DRP proaspătului premier desemnat a ajuns la 1,708 milioane lei.
Eugen Tomac a susținut în instanță că suma care i se impută drept prejudiciu este într-un cuantum ″absolut absurd″.
″În ceea ce privește fondul cauzei, (pârâtul – n.r.) solicită să se constate că niciuna dintre condițiile atragerii răspunderii civile delictuale nu este îndeplinită. Reclamantul (DRP – n.r.), în argumentarea și motivarea cererii de chemare în judecată, înțelege să se folosească de acea decizie a Curții de Conturi, fără să arate care sunt acele fapte civile, care este legătura de cauzalitate, care este întinderea prejudiciului, întrucât decizia Curții de Conturi nu a obligat să îl cheme în judecată pe acesta și l-a obligat pe reclamant să întreprindă măsuri pentru a stabili care este întinderea prejudiciului pentru fiecare dintre pretinsele fapte ilicite constatate. Nu au făcut acest lucru și au înțeles ca doar pe baza faptului că acesta ar fi fost secretar de stat și conducătorul la momentul respectiv să îl cheme și să solicite un întreg prejudiciu, fără să mai ofere niciun fel de indiciu cu privire la acele fapte ilicite.
Mai mult decât atât, toate acele pretinse fapte ilicite au avut la bază aprobări ale comisiilor din cadrul instituției, așadar nu acesta în calitate de secretar de stat a decis de unul singur să acorde și să întreprindă aceste măsuri, ci toate aceste măsuri întreprinse aveau aprobarea compartimentelor de specialitate, respectiv ale Compartimentului Contabilitate și ale Compartimentului Juridic, astfel cum este dovedit prin actele depuse chiar de către reclamant la dosarul cauzei. De asemenea, față de toate aceste aspecte, apreciază că nu este deloc dovedit un eventual prejudiciu sau îndeplinirea condițiilor atragerii răspunderii civile delictuale față de acesta″, se menționează în dosar.
Prima instanță a decis, în februarie anul trecut, că solicitarea DRP este prescrisă, fiind înaintată mult prea târziu.
″Reclamanta a ales să conteste decizia emisă de Curtea de Conturi (...), astfel încât, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, momentul când a cunoscut exact sau trebuia să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea nu poate fi decât data de 19.10.2018 (data deciziei definitive a ÎCCJ – n.r.).
În speță, cererea de chemare în judecată a fost transmisă prin poștă la data de 13.11.2023 (...), după expirarea termenului de prescripție de 3 ani, care s-ar fi împlinit în data de 19.12.2021 (cu luarea în calcul a suspendării curgerii termenului de prescripție pe o perioadă de 2 luni, în timpul epidemiei de coronavirus). Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, Tribunalul va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât prin întâmpinare, și va respinge cererea, ca prescrisă″, se arată în decizia Tribunalului București.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a făcut apel, însă a pierdut din nou, pe 19 mai 2026. Ultima cale de atac disponibilă este cea a recursului, instituția având la dispoziție 30 de zile de la comunicarea motivării hotărârii judecătorești pentru a-l înainta.
Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, a fost numit în toamna anului trecut consilier onorific la Cotroceni pentru relația cu românii de pretutindeni, la Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni al Administrației Prezidențiale.
El este și europarlamentar, la al doilea mandat, precum și președinte al Partidului Mișcarea Populară.
În perioada 2012-2019, a fost deputat în Parlamentul României.
Între 2009 și 2012, a fost secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar ulterior, consilier de stat în cadrul Cancelariei Președintelui României.
Totodată, în 2006-2007 a fost expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale.
Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, Eugen Tomac a fost, în perioada 2004–2006, redactor la revista Magazin Istoric.
Premierul desemnat s-a născut în 1981 în localitatea Babele (fostă General Alexandru Averescu) din raionul Ismail din Ucraina (pe atunci Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, anterior Basarabia).
