Consiliul Uniunii Europene a adoptat o reformă ca Codului Schengen, menită mai ales să clarifice cadrul prevăzut pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne ale spațiului european de liberă circulație și să armonizeze restricțiile în caz de urgență sanitară, relatează AFP.
17 iunie - Eveniment Profit.ro - Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, imobiliare.ro, Meta Estate, Nordis
25 iunie - Medika TV - Maratonul Sănătății dentare. Parteneri: Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
Reforma, asupra căreia negociatorii au ajuns la un acord în februarie, urmărește de asemenea să controleze mișcările migratorii în interiorul spațiului Schengen și să răspundă situațiilor de instrumentalizare a migranților de către statele terțe, arată Agerpres.
Astfel, un stat membru al UE va putea "să transfere cetățeni din state terțe reținuți în zonele de graniță și aflați ilegal pe teritoriul său către statul membru de unde au sosit direct". "Arestarea va trebui să se desfășoare într-un cadru de cooperare bilaterală", precizează un comunicat al Consiliului UE.
Pentru a combate tentativele unor state terțe de a orchestra sosirea migranților în blocul comunitar, cum au fost acuzate Rusia și Belarusul că procedează în scop de destabilizare, noile reguli vor permite de asemenea statelor UE să limiteze numărul punctelor de trecere la frontiere.
Noile reguli de asemenea vor permite impunerea de măsuri obligatorii la nivel european pentru a restrânge accesul în blocul comunitar pentru cetățenii din state terțe în cazuri de urgență sanitară de mare amploare, putând fi astfel impuse inclusiv teste și măsuri de carantină, după ce în timpul pandemiei de COVID-19 Bruxellesul nu a putut emite decât recomandări la adresa statelor membre pentru a încerca să armonizeze restricțiile impuse călătorilor la intrarea în UE.
În interiorul spațiului Schengen, ce cuprinde 27 de țări - dintre care 23 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția -, precum și două țări admise doar cu frontierele aeriene și navale (România și Bulgaria), peste 400 de milioane de persoane pot să circule în principiu fără a fi supuse controalelor la granițe.
Însă începând din 2015, invocând presiunea migratorie și/sau amenințarea teroristă, mai multe state membre au reintrodus controale de identitate la frontiere, în prezent în vigoare în opt dintre ele.
Aceste controale sunt autorizate de Codul Schengen ca măsură excepțională, în caz de amenințare gravă pentru ordinea publică ori pentru securitatea internă a unui stat, dar numai în mod provizoriu și pentru o durată ce nu poate depăși șase luni, dispoziție de care nu au ținut cont statele care au recurs la controale.
Reforma acum adoptată prevede că în caz de amenințare gravă pentru securitatea sa, un stat poate autoriza controale la frontierele sale pentru o durată maximă de doi ani, cu posibilitatea prelungirii încă un an.
Dar aceste state vor trebui să evalueze necesitatea și proporționalitatea controalelor și să determine dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative.A
