Larisa Mezinu-Bălan, președinte interimar al instituției, avertizează că există spitale orășenești mici în care transferurile pentru salarii reprezintă 60-70% din veniturile primite, iar în unele cazuri se apropie de 80%.
În 2025, CNAS a alocat 16,9 miliarde de lei pentru majorările salariale din spitalele publice, sumă care crește independent de numărul pacienților tratați.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul Auchan, Innovate IT, NOVA Power and Gas, Regina Maria, Salt Bank, Umana Fertility, Unifarm, UNSAR, Kauflandea arată că actualul mecanism de finanțare a spitalelor nu mai este sustenabil și trebuie înlocuit treptat cu unul care să reflecte costurile reale ale serviciilor medicale.
Propunerea presupune recalcularea tarifelor pentru spitalizarea continuă și de zi, includerea cheltuielilor salariale în costul serviciilor medicale și eliminarea progresivă a transferurilor separate prin care CNAS finanțează majorările salariale din spitalele publice.
„Soluția este următoarea, în opinia noastră. Recalcularea tarifelor, atât în DRG, cronici, cât și spitalizare de zi. Ajustarea lor la costuri reale. Salariile incluse în tarife, pentru că reprezintă manopera. Și este firesc să fie așa. Și la service, dacă ne ducem mașina, plătim pe lângă piese și manopera. Și eliminarea treptată a influențelor”, a declarat Mezinu-Bălan.
Ea estimează că trecerea la noul mecanism ar necesita între trei și patru ani. „Ideal e să se întâmple etapizat, tranzitoriu, de la 3 la 4 ani, să reușim să trecem la plata pe serviciu”, a explicat reprezentanta CNAS.
Schimbarea ar lega mai strâns veniturile spitalelor de serviciile medicale efectiv prestate, în locul actualului mecanism în care o parte importantă a finanțării este asigurată separat, indiferent de volumul activității.
Aproape jumătate din banii alocați spitalelor merg pentru majorările salariale
Potrivit datelor prezentate de Mezinu-Bălan, în 2025 CNAS a plătit 17,7 miliarde de lei pentru servicii medicale spitalicești și 16,9 miliarde de lei pentru influențele salariale, transferuri acordate exclusiv spitalelor publice.
Cele două sume nu au însă exact aceeași bază de comparație. Prima include serviciile spitalicești decontate, iar a doua privește numai transferurile pentru creșterile salariale din sectorul public.
Datele unui studiu privind finanțarea spitalelor, prezentat în octombrie, arată că spitalele publice au primit 14,87 miliarde de lei pentru serviciile medicale efectiv prestate, sub cele 16,9 miliarde de lei alocate pentru influențele salariale.
„Suntem aproape leu pe leu, atât pentru pacienții tratați, cât și pentru salariile plătite la spitalele publice. Influențele cresc automat și este firesc să crească. Iată, în ultimii 2 ani au crescut 36%, dacă ne uităm pe aceste cifre”, a declarat șefa interimară a CNAS.
Aceasta a explicat că actualul mecanism determină creșterea cheltuielilor indiferent de numărul pacienților tratați. „Orice majorare, orice grad sau orice angajare nouă duce la această creștere independent de câte servicii oferi”, a arătat Mezinu-Bălan.
Influențele salariale reprezintă transferuri suplimentare prin care CNAS acoperă creșterile salariale stabilite prin legislație pentru angajații spitalelor publice. În sistemul actual, aceste fonduri nu sunt condiționate direct de numărul serviciilor medicale furnizate.
Șefa CNAS afirmă că în 2026 ponderea transferurilor pentru salarii crește și mai mult în raport cu finanțarea serviciilor medicale. Spitalele mici, cele mai expuse schimbării. Până la 80% din venituri provin din transferurile salariale
„Sunt spitale orășenești, mici, unde influențele salariale reprezintă 60-70% din venitul spitalului. Aproape 80%, la vreo 2-3”, a declarat Mezinu-Bălan.
Potrivit acesteia, CNAS dispune de situația financiară a fiecărui spital public și privat, inclusiv de informațiile privind cheltuielile și volumul serviciilor medicale.
„Noi avem evidența, vă spun, pe fiecare spital public și privat din România și știm exact ce cheltuiește fiecare, cât cheltuiește și care-i aportul la servicii”, a susținut oficialul.
Mezinu-Bălan susține că obiectivul nu este închiderea unor unități medicale, ci reorganizarea lor în perioada de tranziție. „Pentru a face o tranziție lină, pentru că nimeni în țara asta nu-și dorește să închidă spitale. Atenție! Nici domnul ministru”, a declarat reprezentanta CNAS.
Șefa interimară a CNAS susține că actualele tarife decontate spitalelor nu mai reflectă costurile reale ale serviciilor medicale. Potrivit acesteia, tariful pe caz ponderat (TCP), utilizat în sistemul DRG pentru finanțarea spitalizării continue, a rămas în esență neschimbat timp de aproximativ 15 ani, cu o ajustare minoră în 2023.
Recalcularea tarifelor ar trebui să țină cont atât de creșterea cheltuielilor de funcționare, cât și de investițiile în modernizarea și construirea unor spitale.
„Tariful acesta nu este sustenabil pentru spitale și, într-adevăr, spitale multe din țara aceasta s-au modernizat prin PNRR. Se construiesc, atenție, spitale noi regionale, strategice, deci este clar că trebuie să fim pregătiți cu un nou mecanism financiar”, a declarat Mezinu-Bălan.
Aceasta susține că nivelul cheltuielilor din sănătate va continua să crească, iar autoritățile trebuie să pregătească din timp modificările sistemului de finanțare.
„În sănătate costurile nu au cum să scadă sau să rămână la nivel de platou. Ele trebuie să crească și, pentru că suntem profesioniști, trebuie să gândim strategic”, a afirmat oficialul.
Potrivit acesteia, CNAS a creat deja peste 280 de pachete standardizate de spitalizare de zi, despre care susține că sunt tarifate la costuri reale, ca parte a pregătirii pentru schimbarea mecanismului de finanțare.






















