Corupția îmbracă acum două forme în România, scrie Washington Post în ediția de miercuri. Faptele grave de corupție, care mai pot trimite încă demnitarii în închisoare, și corupția "acceptabilă", care nu atrage după sine mai mult decât o simplă înălțare din umeri.
“Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a șocat observatorii interni și externi, adoptând o măsură de urgență menită să decriminalizeze abaterile comise de oficiali prin care sunt cauzate pagube mai mici de aproximativ 48.000 dolari. Mii de români au protestat împotriva deciziei, pe care au catalogat-o drept o lovitură la adresa progresului înregistrat recent în lupta împotriva corupției cronice, într-un stat UE în care acuzații de luare de mită, schimburi de favoruri și abuzuri birocratice fac parte din rutina zilnică”, scrie publicația americană.
Oficial, măsurile anunțate de Guvern sunt menite să prevină supraaglomerarea din penitenciare, potrivit Washington Post, care notează că datele publicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la numărul de deținuți din România arată că, într-adevăr, înrăutățirea condițiilor din închisori a reprezentat, în ultimul timp, o cauză majoră de îngrijorare. Însă criticii măsurilor argumentează că Guvernul se folosește de acest argument pentru a justifica grațierea propriilor aliați politici.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Liderul PSD, Liviu Dragnea, judecat în prezent, împreună cu fosta soție, pentru abuz în serviciu, este politicianul cu cel mai vizibil profil vizat de noile măsuri, însă modificările Codului Penal implică probleme extinse, în condițiile în care cazurile de abuz în serviciu reprezintă circa o treime din dosarele aflate pe masa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), spun procurorii.
“Măsurile fac irelevantă lupta anti-corupție”, a declarat, pentru Associated Press, procurorul-șef al Direcției, Laura Codruța Kovesi, citată de Washington Post.
Guvernul a aprobat, marți seara, o ordonanță de urgență privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, care include redefinirea abuzului în serviciu, care nu va mai fi sancționat penal dacă prejudiciul este sub 200.000 lei. Totodată, ordonanța reduce de la șapte la trei ani de detenție nivelul maxim al pedepsei în acest caz și elimină sancționarea prin interdicția ocupării unei funcții publice.
Printre modificările adoptate marți se mai numără și dezincriminarea favorizării infractorului dacă fapta e săvârșită de un membru al familiei, iar favorizarea este dezincriminată dacă este vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.
Măsurile au atras deja criticile oficialilor europeni. Întro declarație comună, președintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele instituției, Frans Timmermans, au atras atenția cu privire la posibilele regrese ale României în lupta împotriva corupției și au anunțat că ordonanțele de urgență privind Codul penal și Legea cu privire la grațieri vor fi “examinate în detaliu”.
