Gabriel Mocanu, șeful Direcției Regionale București din cadrul Autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), a dat în judecată instituția, pentru o decizie din iunie 2019, semnată de fostul președinte Sorin Grindeanu, în contextul modificării structurii organizatorice, prin care ar fi fost retrogradat - măsură pe care o consideră ca fiind disimulată - și i-ar fi fost diminuate atribuțiile, competențele și prerogativele. El cere instanței să oblige ANCOM inclusiv să-i plătească daune morale de 500.000 lei.
Reclamantul apreciază că decizia, deși la prima vedere lasă impresia că privește o reorganizare a Direcției Executive Monitorizare și Control, ar pune în practică de fapt o "reorganizare" a Direcției Regionale București.
"Astfel, absolut toate oficiile județene din subordinea Direcției Regionale București (și anume 13 oficii județene), au fost transferate prin decizie către nou-înființată Direcția Executivă Muntenia și câteva către alte Direcții Regionale. Direcția Regională București, deși și-a păstrat denumirea, după aceasta "reorganizare", ea a fost transformată în fapt într-un Serviciu de Control Regional al municipiului București și județului Ilfov, nemaifiind în fapt o Direcție Regională după această reorganizare, care să aibă aceleași atribuții, competențe și prerogative ca și celelalte Direcții Regionale", se arată în cererea înaintată instanței.
Din totalul celor 96 persoane, angajați ai Direcției Regionale București înainte de 01.07.2019, au rămas 27 persoane, inclusiv directorul regional. De asemenea, în Decizia Președintelui ANCOM nr. 667/20.06.2019 nu se prevede dacă la Direcția Regionala București vor fi înființate posturi noi, în condițiile în care au fost transferate către Direcția Executivă Muntenia persoane cu experiență din compartimentele tehnice ale Direcției Regionale București - monitorizare, control, autorizări, iar consilierul juridic al Direcției Regionale București a fost transferat la Direcția Executivă Muntenia.
Reclamantul mai arată că nota de fundamentare, care a precedat Decizia Președintelui ANCOM nr. 667/20.06.2019, nu i-ar fi fost comunicată și/sau făcută publică niciodată și nu ar conține nici măcar succint, în cuprinsul acesteia, vreun motiv pentru care s-a impus reorganizarea.
De asemenea, Mocanu consideră că decizia de reorganizare nu ar fi fost serioasă și nu ar fi avut cauze reale și ar avea ca principal scop retrogradarea sa definitivă.
"De la data numirii președintelui actual al ANCOM (Sorin Grindeanu, în iulie 2019, data dosarului - n.r.) a fost marginalizat și izolat în mod constant și pus în situația de a nu-și mai putea exercita atribuțiile și competențele conform fișei postului la fel cu toți ceilalți directori ai Direcțiilor Regionale. Astfel, în toată această perioadă, nu a fost convocat și consultat în legătură cu următoarele: a) derularea mai multor ședințe pe probleme specifice activității ANCOM (cu titlu de exemplu, ședințe de Direcția Tehnologia Informației), fără să fie chemat, invitat, anunțat; b) angajarea de către ANCOM a unui număr de peste 20 (douăzeci) de inspectori sau experți în Direcția Regională București și în Oficiile județene aparținând Direcției Regionale București, fără ca vreun angajat/șef de compartiment din direcție să facă parte din vreo comisie de evaluare a candidaților; c) accesarea șefilor de compartimente din Direcția Regională București - de exemplu din Serviciului Control Regional Serviciului Monitorizare a Spectrului, Serviciului Autorizări, Biroului Administrare Rețea Informatică - direct de către conducerea Direcției Executive Monitorizare și Control pentru acțiuni și/sau activități specifice în municipiul București sau în țară, fără consultarea sa, în calitate de director al Direcției Regionale București sau a înlocuitorului acestuia; d) delegarea de experți din Direcția Regională București la Ministerul Comunicațiilor ori transfer în interesul instituției a unui expert de la LICETER - Prejmer la Direcția Regională București sau numirea temporară, pe postul de șef oficiu județean, fără consultarea/avizul directorului Direcției Regionale București, a șefului interimar al Serviciului Control Regional - Direcția Regională București, fără respectarea procedurilor interne ale instituției, sau prin extinderea atribuțiilor, în cazul numirii temporare; e) participarea directorilor de Direcții Regionale și a directorului executiv al Direcției Executive Monitorizare și Control cu ocazia Summitului UE de la Sibiu (8 - 11 mai 2019) și cu ocazia vizitei Papei Francisc (29 mai - 1 iunie 2019) fără să fi fost anunțat, invitat sau convocat pentru aceste activități", se mai spune în cererea depusă de avocatul acestuia.
Prin decizia de regorganizare, Mocanu mai arată că ar fi avut avut loc o modificare unilaterală a contractului individual de muncă sub aspectul felului muncii, pentru care nu și-a dat acordul.
"Efectele directe ale noii organizări interne, urmare a deciziei de reorganizare, sunt de fapt cele ale unei retrogradări simulate și definitive din funcție, lipsind două condiții esențiale ale retrogradării prevăzute de Codul Muncii: diminuarea salariului și caracterul temporar - 60 de zile - în cazul subsemnatului are caracter permanent. Comparând cele două fișe de post, anterioară și ulterioară reorganizării din iunie 2019, se reține că sunt diferențe substanțiale în ce privește compartimentele subordonate, aspect ce denotă, fără echivoc, intenția de a reduce prerogativele noului post de director ai Direcției Regionale București, consecințele evidente fiind o gravă atingere adusă onoarei și reputației persoanei care ocupă acest post. Practic, s-a urmărit transformarea unei direcții regionale într-un Serviciu de Control Regional", se mai arată în document.
Reclamantul mai consideră că i-a fost lezată demnitatea prin emiterea deciziei de reorganizare, prin pierderea poziției ierarhice în organizația în care își desfășoară activitatea, solicitând daune morale de 500.000 lei.
"În aceste condiții se poate observa cu ușurință că, în fapt, nu s-a realizat o reorganizare efectivă reală și serioasă la nivelul Direcției Regionale București și ca principal scop al acestei "reorganizări" îl reprezintă o retrogradare definitivă a sa", se mai arată la finalul cererii.
Instanța a respins cererea lui Gabriel Mocanu la începutul lunii iulie 2020 după ce a constat ca neîntemeiate criticile reclamantului în susținerea nulității absolute a deciziei de reorganizare, în condițiile în care decizia atacată ar fi fost generată de dreptul angajatorului de a stabili organizarea și funcționarea unității, potrivit prevederilor Codului Muncii, nefiind reglementată sancțiunea nulității pentru neincluderea în cuprinsul acesteia a motivelor ce au stat la baza emiterii sale și nici obligativitatea comunicării către salariați a notei de fundamentare ce a stat la baza reorganizării angajatorului.
"Tribunalul va înlătura alegațiile reclamantului referitoare la lipsa evaluării, a unui raport de evaluare pe situații concrete care să conducă la necesitatea reorganizării câtă vreme orice fel de analiză privind caracterul justificat al măsurii reorganizării privește managementul angajatorului, fiind atributul exclusiv al acestuia, singurul care poate lua decizii cu privire la orice modificare a structurii sale interne și orice măsură de ordin organizatoric", scrie în motivare.
Potrivit legislației, președintele ANCOM gestionează politica de personal în direcțiile pe care le consideră oportune pentru rentabilizarea activității instituției, nefiindu-i impusă acestuia obligativitatea emiterii unui raport de evaluare din care să rezulte necesitatea reorganizării ANCOM/Direcției Regionale București.
"Mai reține instanța că exercitarea atributului legat de stabilirea structurii organizatorice a ANCOM, conferit de legiuitor exclusiv președintelui instituției, nu este condiționată de organizarea prealabilă a unei dezbateri în ceea ce privește modificarea structurii organizatorice în cadrul Consiliului Director. Cu toate acestea, Consiliul Director a fost consultat cu privire la organigrama instituției în ședința din data de 06.06.2019 iar prin intermediul e-mail-ului transmis de pe adresa de e-mail "Comunicare Internă" tuturor angajaților, conducerea ANCOM a transmis noile organigrame propuse spre consultare fiecărui angajat interesat, fapt ce dovedește că reorganizarea ANCOM a fost un proces deschis și transparent", se arată în motivare.
Instanța constată că reorganizarea structurii organizatorice a ANCOM ar fi avut la bază un proces de analiză detaliată a activității instituției, fiind justificată de rațiuni obiective, ce țin de echilibrarea și eficientizarea modului de repartizare a activității structurilor ANCOM după cum rezultă din nota de fundamentare nr. CP/6579/18.06.2019, în care sunt argumentate modificările de structură organizatorică decise.
"Prin urmare, constatând că strategia de reorganizare a pârâtei a vizat rentabilizarea acesteia și optimizarea resurselor financiare alocate, angajatorul fiind singurul în măsura să aprecieze asupra modalității de funcționare a instituției, Tribunalul București reține că reorganizarea pârâtei a avut o cauză reală și serioasă", se precizează în motivare.
Instanța mai reține că motivele reorganizării pârâtei nu ar fi avut legătură cu persoana reclamantului, motiv pentru care susținerile acestuia privind retrogradarea sa și atingerea gravă adusă onoarei, demnității și reputației persoanei ar fi total neîntemeiate, nu ar fi avut loc nicio modificare a poziției ierarhice a reclamantului, acesta ocupând, în continuare, aceeași poziție ierarhică ocupată anterior reorganizării, respectiv cea de director de direcție regională (Direcția Regională București) și s-ar afla pe aceeași linie ierarhică din cuprinsul organigramei, reclamantul fiind subordonat, în continuare, aceluiași șef ierarhic (directorul Direcției Executive Monitorizare și Control), nu ar fi avut loc nicio diminuare a veniturilor sale, acesta având, în continuare, același salariu din contractul individual de muncă.
De asemenea, nu ar fi avut loc nicio schimbare a naturii postului, acesta rămânând pe același post de conducere, cu responsabilități și atribuții de management, fiind irelevant că aceste atribuții se exercită pentru un număr mai mic de salariați și sunt modificate în funcție de noua structură organizatorică agreată de angajator, instanța neputându-se implica în procesul decizional, în politica de personal și strategiile de organizare și evoluție a instituției, ci este limitată la a verifica dacă există o manifestare de voință a organului de conducere, adoptată potrivit condițiilor de formă prevăzute de lege, prin care să se statueze asupra continuării activității într-o organizare diferită.
"Prin urmare, reținând că reclamantul nu a fost trecut pe o funcție inferioară funcției exercitate, beneficiază în continuare de același salariu, Tribunalul București constată că nu a operat nicio retrogradare din funcție a reclamantului sau modificare a acesteia în condițiile în care atribuțiile, responsabilitățile, deciziile postului sunt identice în cele două fișe de post, singura diferență este la relații cu persoanele subordonate, conform noii fișe de post fiind eliminați din subordinea reclamantului șefii Oficiilor Județene, șeful Serviciului Economic și Administrativ și expertul din cadrul Oficiului Relații Publice, eliminare firească în condițiile în care aceste compartimente au fost trecute în subordinea altei Direcții decât cea condusă de reclamant. Pentru aceste motive de fapt și de drept, instanța reține că măsura reorganizării pârâtei este legală, astfel că cererea de anulare a deciziei nr. 649/18.06.2019 este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare", se afirmă în motivare.
Magistrații au respins și cererea privind daunele morale întrucât reclamantul nu ar fi făcut dovada producerii unui prejudiciu moral în patrimoniul său.
"Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cauză, nu rezultă săvârșirea de către pârâtă a pretinselor fapte ilicite ale angajatorului constând în retrogradarea sa, discriminarea în raport de ceilalți directori de Direcție Regională ale instituției, marginalizarea și izolarea prin neconvocarea, neparticiparea la anumite evenimente și neconsultarea sa în legătură cu diferite aspecte. În ceea ce privește retrogradarea reclamantului, instanța a reținut deja în considerentele anterior expuse că aceasta nu a operat câtă vreme salariul și funcția sa au rămas aceleași cu cele avute anterior reorganizării pârâtei. De asemenea, instanța constată că salariul de bază lunar brut al reclamantului la data de 10.12.2019 era identic cu cel al unui director de direcție regional și nesemnificativ mai mic față de salariile celorlalți 3 directori (1.000 lei brut)", potrivit motivării.
Instanța a apreciat că reclamantul nu ar fi arătat în ce anume a constat atingerea adusă onoarei, demnității și reputației și nici nu ar fi dovedit existența unor astfel de prejudicii.
"Prin urmare, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada retrogradării, marginalizării sale sau a vreunei fapte ilicite săvârșită de pârâtă, nu a făcut probațiunea prejudiciului moral cert și actual-prejudiciu a cărui întindere, de o anumită gravitate să fie probată sau prezumată și în legătură cu care reparația patrimonială să fie de natură a-l acoperi total sau parțial și nici dovada raportului de cauzalitate, instanța nu poate dispune acordarea daunelor morale, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiat și acest capat de cerere. Pentru toate aceste considerente, urmează a respinge ca neîntemeiată actiunea, așa cum a fost completată", se mai spune în motivare.
Recent, Mocanu a atacat cu apel hotărârea Tribunalului București din iulie 2020. Primul termen nu a fost programat până la publicarea acestei știri.
Actualul șef al Direcției Regionale București a fost vicepreședinte la Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației (IGCTI) și fostul operator de telefonie mobilă Cosmote, actualul Telekom Romania Mobile Communications.
