'Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate', a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă.
Directorul general al companiei a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului, motiv pentru care compania ar dori ca acest serviciu să fie scos la licitație.
'Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei - n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii', a explicat Ștefan.
El a adăugat că doar în cazul în care se va organiza o licitație pentru distribuirea de pensii se va știi dacă cele 60 de milioane de lei reprezintă 'o sumă mică sau o sumă mare'.
'Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitație cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci așteptăm să se facă acea licitație, să dicteze piața care este cifra corectă și vedem după aceea dacă Poșta Română beneficiază nedrept de acești bani sau nu. În altă ordine de idei, ca și cetățean român sunt de acord, statul român cheltuiește foarte mulți bani, multe instituții ar trebui desființate, o bună parte din activitatea acestor instituții ar trebui preluată de Poșta Română prin ghișeul universal care este tot o concepție a statului român, dar știți cum este: vorbe multe fapte puține', a afirmat Valentin Ștefan.
Potrivit sursei citate, aproape 4 milioane și jumătate de beneficiari, atât pensionari cât și alte persoane, beneficiază de diferite ajutoare, precum alocații sau indemnizație pentru creștere copil, aproximativ 40-45% dintre pensionari primind încă pensiile cash de la Poșta Română.
Întrebat de jurnaliști dacă se teme că Poșta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ștefan a menționat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.
Nu în ultimul rând, Valentin Ștefan a adăugat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii și undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt și 'principala cheltuială a companiei'.
Florin Manole a mărturisit recent, la Prima Tv, vrea ca un număr cât mai mare de beneficii sociale să fie trimise către beneficiari prin intermediul băncilor, pe card.
„Mi-aș dori să plătim cât mai mult pe card, fără să obligăm pe nimeni să opteze pentru varianta card, pentru că astăzi, când vorbim, plătim de 10 ori mai mulți bani Poștei Române, decât comisioanele bancare în legătură cu pensiile, de exemplu. Pentru plata pe card a pensiilor, dai ”enter” și s-a rezolvat. Pentru Poștă, trebuie să meargă cineva, un om, până pe vârful dealului, până în toate colțurile României. Și atunci, sigur că da, unele persoane vor dori mereu să ia cash, unele persoane nu vor avea ATM la poarta curții și nici măcar în sat. Dar, cu cât ducem mai departe acest lucru, și anume trecerea de la cash la card în legătură cu pensionarii care vor vrea și vor accepta poate oferte ale băncilor, poate mai multă educație financiară, cu atât mai rapid... n-ați auzit de întârzierea alocațiilor pe card, de exemplu. Nici nu o să auziți. Despre riscuri la întârzierea ajungerii pensiilor, au mai fost discuții. Din fericire, au fost doar discuții. Dar cred că sunt foarte multe beneficii pentru toată lumea dacă reușim să ducem cât mai mult pe card”, a afirmat Florin Manole la Prima TV..
Potrivit ministrului, în prezent aproximativ jumătate dintre pensionarii români, respectiv 2,3 milioane de oameni, primesc în continuare banii de pensie de la poștaș.
