Kovesi își încheie astăzi, după șapte ani, mandatul la conducerea Parchetului European

Laura Codruța Kovesi își încheie activitatea la conducerea Parchetului European (EPPO), instituție al cărei prim procuror-șef a fost și pe care a condus-o timp de șapte ani.

CITEȘTE ȘI Binance pierde aproximativ 6,3 miliarde de dolari în probabil cel mare furt de crypto

Fosta șefă a DNA lasă în urmă o instituție care investighează fraude estimate la peste 67 de miliarde de euro și a cărei activitate a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană. Ea avertizează, însă, într-un interviu acordat POLITICO înainte de plecare, că independența și eficiența Parchetului European sunt amenințate de subfinanțare, obstacole birocratice și presiuni politice, scrie News.ro.

Kovesi va fi înlocuită de la 1 noiembrie de procurorul german Andrés Ritter, numit pentru un mandat de șapte ani la conducerea EPPO.

Laura Codruța Kovesi a devenit, în octombrie 2019, primul procuror-șef european, după ce condusese Direcția Națională Anticorupție din România. Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, având competența de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, între care fraudele cu fonduri europene, corupția și fraudele transfrontaliere grave în domeniul TVA.

EVALUARE POZITIVĂ A ACTIVITĂȚII EPPO DIN PARTEA COMISIEI EUROPENE

Într-un raport de evaluare publicat la 18 septembrie, Comisia Europeană a apreciat că Parchetul European funcționează foarte eficient, constatând o creștere substanțială a activității instituției de la începerea activității sale.

CITEȘTE ȘI Economia SUA a crescut peste așteptări

Potrivit datelor prezentate în evaluare, numărul anchetelor active a crescut de la 515, în 2021, la 3.602 la sfârșitul anului 2025.

Valoarea prejudiciilor estimate în anchetele aflate în desfășurare a ajuns la 67,27 miliarde de euro, conform raportului anual al EPPO din 2025. Această sumă reprezintă prejudiciile suspectate în dosarele investigate, nu fonduri recuperate sau fraude deja demonstrate în instanță.

Numai în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de anchete noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent, iar rata condamnărilor în cauzele soluționate prin verdict s-a situat la aproape 95%.

Comisia Europeană a subliniat contribuția EPPO la combaterea fraudelor împotriva bugetului UE, dar a identificat și dificultăți privind resursele umane și financiare, precum și în cooperarea cu autoritățile naționale.

KOVESI AVERTIZEAZĂ ASUPRA VIITORULUI INSTITUȚIEI

Într-un interviu acordat POLITICO înaintea încheierii mandatului, Laura Codruța Kovesi avertizează că rezultatele obținute nu garantează viitorul Parchetului European și că instituția riscă să fie slăbită treptat dacă nu primește resursele și instrumentele juridice necesare. "Provocarea cheie pentru EPPO și, în special, pentru succesorul meu va fi menținerea independenței și credibilității EPPO", a spus ea.

Kovesi denunță în interviu finanțarea insuficientă, amânarea reformelor legislative și obstacolele administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni. Potrivit lui Kovesi, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea disponibilă acoperă numai 180.

CITEȘTE ȘI VIDEO Premieră după 50 de ani. Umbrărescu pune acoperișul la noul laminor de la Oțelu Roșu

Ea atrage atenția și asupra conflictelor de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale, care pot întârzia sau bloca investigațiile. Întrebată dacă se referă inclusiv la ancheta privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută drept "Pfizergate", Kovesi a refuzat să comenteze dosare concrete.

În pofida dificultăților, Kovesi consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere și poate contribui la protejarea bugetului Uniunii Europene.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bancă vândută în România: BNR și-a dat OK-ul pentru preluarea Garanti Bank România de către Raiffeisen. La începutul săptămânii viitoare vor intra banii

Ea descrie conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar afirmă că nu ar schimba nimic dacă ar trebui să o ia de la început.

La finalul mandatului său ca prim șef al EPPO, Kovesi spune că parchetul este subfinanțat, iar politicienii încearcă să-i limiteze independența: “Există o vorbă care spune că, la Bruxelles, nimeni nu te aude țipând. Din păcate, este adevărată”.

CITEȘTE ȘI Avertisment în benzinării: Motorina se poate scumpi în câteva zile cu 0,85 lei pe litru dacă Guvernul nu intervine până atunci

Laura Codruța Kovesi s-a declarat îngrijorată că Parchetul European va fi “distrus treptat pentru că își face treaba” și a criticat atitudinea unor oficiali europeni care se consideră deasupra legii. “La plecarea din funcție, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există acolo o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te poate auzi țipând». Din păcate, este adevărat”, a spus Kovesi. Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să aibă 230 de procurori europeni delegați, dar există finanțare doar pentru 180. Ea a mai afirmat că instituția primește bani pentru numai o treime din costurile serviciilor de securitate de care are nevoie.

Șefa EPPO a criticat și întârzierea revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea instituției, deși solicitase începerea mai devreme a acestui proces. În opinia sa, organizațiile criminale care fraudează bugetele naționale și bugetul Uniunii Europene se dezvoltă, în timp ce autoritățile europene consumă timp în discuții birocratice. Ea a criticat faptul că, în loc să se concentreze asupra combaterii criminalității organizate, instituțiile europene poartă discuții prelungite despre proceduri administrative și registre informatice: “Dacă există bani pentru a crea un nou registru electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, arată BiziDay.

Kovesi a avertizat și asupra riscurilor pentru independența instituției, oferind exemple din Grecia și Polonia. În Grecia, Kovesi a criticat modul în care autoritățile au gestionat reînnoirea mandatelor procurorilor greci delegați de Parchetul European, pe care l-a descris drept cea mai evidentă încercare de intimidare a instituției. Procurorii europeni delegați desfășoară anchete în fiecare stat participant la EPPO, inclusiv în dosare care pot viza politicieni. Kovesi a avertizat că blocarea sau îngreunarea continuării activității acestora poate afecta independența Parchetului European și capacitatea sa de a investiga fraudele care implică fonduri europene. Ea a indicat acest caz drept un exemplu al presiunilor exercitate asupra instituției atunci când anchetele sale ating interese politice. În Polonia, deși EPPO a convenit că are nevoie de 24 de procurori delegați, numărul acestora este de numai 15.

CITEȘTE ȘI Cum s-au transformat beneficiile medicale în 2026 și ce caută companiile acum

“Cea mai importantă întrebare acum este dacă această activitate va continua. (…) Principala provocare pentru Parchetul European și, în special, pentru succesorul meu va fi să păstreze independența și credibilitatea instituției”, a declarat Kovesi. Ea a spus că a fost îngrijorată și de declarațiile unor candidați la funcția de procuror-șef european, unul dintre ei vorbind despre “normalizarea” instituției. “Pentru cineva ca mine, care a crescut în comunism, acest lucru este foarte îngrijorător. Un alt candidat, și mai grav, a vorbit despre menținerea unei distanțe egale între Parchetul European și toate partidele politice. Dar cum ar putea fi acest lucru compatibil cu independența instituției?“, afirmă Kovesi.

Întrebată despre oficialii europeni care nu răspund convocărilor procurorilor, Kovesi a reiterat că nimeni nu ar trebui să fie exceptat de la această obligație. Ea nu a confirmat însă dacă Ursula von der Leyen se numără printre persoanele la care se referea. Întrebarea despre von der Leyen a fost pusă după ce Politico a relatat că aceasta nu a dat încă o declarație în persoană în fața Parchetului European în cadrul investigației privind achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19.

În 2024, EPPO a preluat ancheta coordonată inițial de autoritățile belgiene, care vizează posibile fapte ilegale în legătură cu negocierile privind vaccinurile purtate de președinta Comisiei Europene cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla. Solicitat să răspundă informației potrivit căreia von der Leyen nu a dat o declarație în cadrul așa-numitului dosar Pfizergate, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat: “Comisia a cooperat în mod demonstrabil și pe scară largă cu Parchetul European, pentru a clarifica faptele și a evalua evenimentele. Acest lucru s-a făcut întotdeauna în numele președintei și cu sprijinul deplin al acesteia. Președinta a fost și continuă să fie foarte cooperantă în a răspunde tuturor întrebărilor aflate încă în discuție”.

Kovesi a respins și acuzațiile potrivit cărora EPPO ar acționa în scopuri politice, în contextul unor anchete care vizează politicieni și care se desfășoară înaintea alegerilor: “Dacă ni se cere să ne abținem și să nu facem nimic pentru că sunt alegeri în Europa, atunci nu vom mai lucra deloc”. Ea a subliniat că rolul procurorilor este să verifice dacă fondurile europene ajung la beneficiarii îndreptățiți, nu să își adapteze activitatea în funcție de calendarul electoral.

CREȘTERE EXPONENȚIALĂ A NUMĂRULUI ANCHETELOR

Evaluarea acoperă aproape integral perioada cât Laura Codruța Kovesi s-a aflat la conducerea EPPO și arată că numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025, iar valoarea activelor înghețate a urcat de la 147,3 milioane la 1,13 miliarde de euro.

În același timp, raportul confirmă și problemele pe care Kövesi le-a invocat în mod repetat: volumul de muncă mult peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicarea neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau în schimbul de informații cu alte instituții.

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, susține de mult timp că volumul de cazuri al biroului depășește resursele acestuia, iar raportul de evaluare conferă acestui argument o nouă greutate statistică. Propria sinteză a concluziilor realizată de Comisie recunoaște că ambiguitățile juridice din Regulamentul de înființare al EPPO, punerea în aplicare inconsecventă în cele 22 de state membre participante și nivelurile inegale de sprijin național încetinesc în continuare soluționarea cazurilor individuale.

Primul raport de evaluare al Comisiei Europene privind Parchetul Public European a constatat că EPPO a consolidat în mod substanțial apărarea Uniunii împotriva fraudelor care afectează bugetul acesteia, încă de la începerea activității sale, la 1 iunie 2021.

PROBLEMELE ÎNTÂMPINATE DE EPPO

Legiuitorii europeni au conceput Parchetul ca o structură hibridă, iar raportul consideră că această alegere s-a dovedit justificată. Un colegiu central își are sediul la Luxemburg, în timp ce procurorii europeni delegați își desfășoară activitatea în cadrul sistemelor judiciare naționale, aplicând dreptul procedural național în fața instanțelor naționale. Nivelul central identifică legături între cazuri, companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală, acționând separat, le-ar omite aproape cu siguranță.

În ceea ce privește punerea în aplicare a reglementărilor, evaluarea este mult mai puțin favorabilă. Aceasta semnalează ambiguități juridice în cadrul însuși Regulamentului EPPO, divergențe majore în modul în care capitalele au implementat și au alocat resurse pentru acest model, precum și fricțiuni persistente ori de câte ori biroul încearcă să facă schimb de informații cu alte autorități. Sprijinul din partea statelor membre participante rămâne inegal, ceea ce, în practică, face ca unii procurori delegați să se ocupe de dosare mult mai voluminoase decât omologii lor din alte țări.

Recuperarea fondurilor este punctul cel mai slab. Comisia dorește dovezi mai concrete cu privire la rezultatele obținute de birou odată ce un ordin de înghețare se transformă într-o confiscare și banii revin efectiv la bugetul UE. Cifrele privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul, iar raportul menționează acest lucru fără eufemisme, scrie The European Post.

Raportul despre OLAF care însoțește evaluarea EPPO, publicat la 18 septembrie, a constatat că în linii mari, cadrul juridic al OLAF este adecvat scopului, dar aceasta enumeră și o serie de critici deja cunoscute: schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național atunci când OLAF recomandă recuperarea fondurilor.

COMISIA EUROPEANĂ VREA O REVIZUIRE A REGULAMENTELOR ANTIFRAUDĂ

Ambele documente contribuie la un singur demers. Comisia a demarat o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE în iulie 2025, examinând modul în care OLAF, Parchetul European, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii se integrează între ele. Urmează acum o evaluare comună a impactului care acoperă toate cele trei instrumente.

Momentul ales explică urgența mai bine decât o fac concluziile. Negociatorii se află în pline discuții privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, iar fiecare propunere de a oferi Uniunii noi instrumente de cheltuieli atrage aceeași întrebare din partea ministerelor de finanțe: cine va supraveghea banii ulterior? Un serviciu de urmărire penală al cărui volum de dosare s-a multiplicat de șapte ori în patru ani oferă o parte din răspuns, notează The European Post.

Oficialii de la Bruxelles intenționează acum să integreze concluziile raportului într-o revizuire mai amplă a arhitecturii antifraudă a UE, pe care Comisia a lansat-o în iulie 2025. Această revizuire va include o evaluare comună a impactului care va viza atât Regulamentul EPPO, cât și Regulamentul OLAF și Directiva PIF - instrumentul de drept penal care protejează interesele financiare ale Uniunii -, cu scopul de a elimina lacunele dintre Parchetul European și organismele de anchetă care îi transmit cazurile.

Rămâne de văzut ce va face Bruxelles-ul cu acest document. Reformarea regulamentului ar însemna o bătălie legislativă pe care nimeni nu și-o dorește în plină perioadă bugetară, însă ambiguitățile sunt acum consemnate într-un text oficial. Legiuitorii rareori lasă nefolosită pentru mult timp o listă publicată de deficiențe, iar următorul pachet antifraudă va face, aproape sigur, referire la acesta, subliniază The European Post.

TREI PRIORITĂȚI

Recomandările Comisiei evidențiază trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: se dorește o bază probatorie mai solidă privind modul în care se încheie cazurile EPPO și suma recuperată de anchetatori, o reducere a discrepanțelor dintre modul în care diferitele capitale aplică regulamentul, precum și un schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, astfel încât pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori.

Această lacună în materie de probe este tocmai ceea ce raportul de evaluare al EPPO își propune să reducă, iar mai multe state participante s-au confruntat cu critici repetate din partea Comisiei pentru alocarea de resurse insuficiente procurorilor delegați, o deficiență care, potrivit raportului, subminează capacitatea oficiului de a transforma anchetele în condamnări.

Pentru cetățeni, miza practică este clară: fiecare euro din fondurile UE recuperat prin dosarele EPPO este un euro pe care trezoreriile naționale sau viitoarele cicluri bugetare nu trebuie să îl înlocuiască. Având în vedere că CE urmează să prezinte propunerile sale privind arhitectura de combatere a fraudei odată ce se va încheia evaluarea comună de impact, raportul de evaluare al EPPO pare destinat să devină un punct de referință în negocierile privind prerogativele biroului și independența sa față de presiunile politice naționale.
CONCLUZIILE RAPORTULUI COMISIEI EUROPENE.