ANUNȚ Nicușor Dan contra lui Ciucu pentru curățarea graffiti-urilor de pe clădirile istorice. Sesizează la CCR legea prin care dispar avizele de la Cultură. ”Înlocuirea avizului cu o simplă notificare aduce atingere protejării patrimoniului!”

Măsura a fost solicitată de primarul Capitalei Ciprian Ciucu pentru a curăța mai ușor clădirile din capitală și a fost promovată de parlamentarii liberali, dar șeful statului consideră nu numai că a fost încălcat principiul liberalismului, dar că normele sunt neclare și contravin chiar normelor privind protejarea și conservarea patrimoniului național.

După cum a anunțat Profit.ro, Primăria Capitalei va lansa Programul pentru curățarea graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe fațadele clădirilor din Zonele Construite Protejate ale Municipiului București, conform unei hotărâri aprobate deja de Consiliul General. Pentru proprietarii care se înscriu în program, primăria va acoperi 80% din costurile de curățare a fațadelor. Ceilalți proprietari vor fi obligați, sub sancțiunea amenzii, să-și curețe singuri clădirile afectate.

Ulterior, Ciprian Ciucu a criticat Ministerul Culturii pentru că la două luni după ce a promis sprijin pentru promovarea legislației necesare, așa încât municipalitatea să poată curăța fațadele clădirilor istorice pline de graffiti, aflate în zonele protejate, acest lucru „nu s-a întâmplat”.

După cum a relatat Profit.ro, dacă Ministerul Culturii nu a venit cu acest sprijin, Comisia pentru cultură a adoptat, la inițiativa deputatei liberale Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, amendamente menite să faciliteze curățarea monumentelor istorrice de graffiti, iar aceste amendamente au fost adoptate de Parlament, prin votul final al deputaților în luna septembrie.

CITEȘTE ȘI Împușcarea nu doar a urșilor. Pentru protejarea populației, Guvernul Niculescu vrea împușcarea nu doar a urșilor, ci și a lupilor și chiar a râșilor - Program de guvernare

Prevederile reclamate de șeful statului

Amendamentul a fost introdus în proiectul de lege de adoptare a  ordonanțe de urgență privind chiar simplificarea procesului de emitere a avizelor necesare intervențiilor asupra monumentelor istorice.

Astfel, conform modificării, ”nu se supun avizării întreținerea curentă și lucrările asupra finisajelor exterioare constând în curățarea noninvazivă a monumentelor istorice, în cazul în care aspectul a fost deteriorat ca urmare a acțiunii factorilor naturali sau ca urmare a aplicării de înscrieri sau imagini”. 

În acest caz trebuie însă îndeplinite cumulativ următoarele condiții ale lucrărilor:

a) nu afectează materialul, autenticitatea sau valoarea culturală a monumentului istoric;

b) intervențiile sunt reversibile și nu produc degradări.

c) se notifică în prealabil serviciile publice deconcentrate și autoritățile administrației publice locale.

Criteriile tehnice privind caracterul noninvaziv al lucrărilor de curățare și procedura de notificare prealabilă se vor stabili prin Ordin al Ministrului Culturii, conform amendamentului.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Profitul reinvestit în orice activ corporal va fi scutit de impozit în anumite condiții. Noi facilități fiscale, credite garantate de stat și subvenții, într-un program național pentru investiții și locuri de muncă

Obiecțiile președintelui

Șeful statului critică amendamentele introduse direct la Camera Deputaților în cuprinsul legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 43/2024, invocând, ca de fiecare dată în astfel de cazuri, încălcarea principiului bicameralismului, deoarece măsurile nu au fost discutate și de către senatori.

Președintele subliniază că prdonanța reglementează atribuțiile autorităților și organismelor implicate în emiterea ori propunerea avizelor și, pentru documentațiile clasificate, instituie o procedură specială de emitere a avizului, fără a înlătura obligația obținerii acestuia. 

”Amendamentele introduse direct la Camera Deputaților instituie un regim derogatoriu de la obligația de avizare, însoțit de consecințe juridice și norme de aplicare proprii”, subliniază administrația prezidențială.

Totodată, președintele arată că, pe fond, obiectul Ordonanței Guvernului nr. 43/2024, cea modificată, îl constituie reorganizarea atribuțiilor de avizare, cu menținerea avizului ca instrument de protecție a monumentelor istorice, iar ordonanța nu exceptează nicio lucrare de la obținerea avizului.

Astfel, susține președintele, amendamentele introduse direct la Camera Deputaților exced obiectului ordonanței supuse aprobării și nu reprezintă măsuri conexe, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale.

CITEȘTE ȘI Schimbări la medicamente. Guvernul Niculescu promite reducerea adaosurilor comerciale la medicamente și va încuraja asigurările private pentru servicii medicale performante

Nicușor Dan mai consideră că legea nu îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate prevăzute de Constituție.

Șeful statului invocă în sprijinul său prevederile, recent intrate în vigoare, ale așa-numitului Cod al urbanismului, respect procedurile instituite de acesta chiar în cazul renovării monumentelor istorice.

Codul urbanismului, în vigoare de la 25 august 2026, deci anterior adoptării legii criticate, reglementează astfel lucrările de reparații la construcțiile monument istoric și arată că „se pot executa numai cu notificarea prealabilă a autorității administrației publice locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conține condițiile și termenele de executare ale lucrărilor sau, după caz, necesitatea urmării procedurii de autorizare a respectivelor lucrări”. 

Șeful statului sublianiază că acordul scris nu este o simplă formalitate de informare, ci actul prin care serviciul deconcentrat exercită controlul prealabil al lucrărilor.

Lucrările exceptate prin noile modificări sunt, prin finalitatea lor, lucrări de remediere a unei deteriorări a finisajelor exterioare, iar lucrările exceptate de legea criticată intră, în tot sau în parte, în domeniul art. 284 alin. (4) lit. b) din Cod, caz în care ele rămân supuse notificării prealabile și acordului scris al serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural, consideră șeful statului.

Acesta mai spune că șegea criticată nu stabilește raportul dintre cele două regimuri. Pentru lucrările care intră în domeniul ambelor acte, destinatarul normei nu poate deduce din textul ei dacă notificarea instituită este adresată acelorași autorități, o înlocuiește pe cea prevăzută de Codul urbansimului, o dublează sau poate fi realizată prin același act; dacă lucrările pot începe după notificare, potrivit legii criticate, sau numai după emiterea acordului scris ori după împlinirea condițiilor acordului tacit, potrivit Codului; care dintre ordinele ministrului culturii tabilește procedura.

Preledintele adaugă că legea lasă impresia că, după notificare, lucrările pot fi începute, deși Codul le condiționează de acordul scris.

”Faptul că acordul scris se aplică prin propria forță a Codului, legea criticată scutind numai de aviz, nu înlătură incertitudinea, întrucât textul legii nu arată nici că regimul Codului rămâne aplicabil, nici că este înlocuit”, afirmă șeful statului.

CITEȘTE ȘI Dacia va fi printre priorități, promite premierul desemnat Luca Niculescu - ”România nu-și poate permite să piardă o întreprindere cum este Dacia!”

În cele din urmă, Nicușor Dan că în acest mod legea criticată încalcă chiar art. 33 alin. (3) din Constituție, conform căruia statul trebuie să asigure, între altele, ”protejarea și conservarea moștenirii culturale”.

”Emiterea avizului de către Ministerul Culturii pentru lucrările efectuate la monumentele istorice reprezintă o garanție pentru protejarea și conservarea monumentelor istorice. Înlocuirea acestui aviz cu o simplă notificare prealabilă adresată autorității, este de natură a aduce atingere protejării și conservării moștenirii culturale, precum și obligațiilor de protejare a monumentelor istorice, asumate de Statul român prin tratatele internaționale susmenționate”, consideră păreședintele Nicușor Dan.