"Capitala primește calificativul F, cel mai slab posibil, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena stă mai prost. Bucureștiul se numără printre cele 18 orașe care nu respectă niciunul dintre cele patru standarde revizuite ale UE privind calitatea aerului, obligatorii din 2030. Pentru locuitorii Capitalei rezultatul este un dezastru", arată un comunicat.
Studiul evaluează 40 de mari orașe europene pe baza datelor Agenției Europene de Mediu și a patru criterii: nivelul actual al poluării, conformitatea cu limitele din Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător (AAQD), progresele din ultimul deceniu și măsurile luate în transport.
Doar trei orașe, toate din nordul Europei, respectă în prezent noile standarde: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholm-ului și zona metropolitană a orașului Helsinki. Celelalte 37 de orașe (93%) riscă să depășească noile limite legale în 2030.
Conform datelor cercetării, București are a treia cea mai mare concentrație de NO2 (dioxid de azot) dintre cele 40 de orașe. Media pe trei ani este de 32,2 µg/m3, după Atena și Torino. Valoarea depășește cu peste 60% limita UE pentru 2030, de 20 µg/m3. Dioxidul de azot provine în principal din traficul rutier.
De asemenea, pentru capitala țării noastre PM2.5 (particulele în suspensie, praf fin - n.r.) sunt cu aproape 60% peste noua limită. Media este de 15,8 µg/m3, față de limita UE de 10 µg/m3 pentru 2030.
Pe de altă parte, în ultimul deceniu, NO2 a scăzut în București cu 27,5%, sub media de 35,1% a orașelor analizate. Ca progres, Capitala este pe locul 35 din 40.
În București nu există nicio 'stradă școlară' în condițiile în care în jurul școlilor din Capitală nu există nicio stradă fără trafic. Bucureștiul este unul dintre cele zece orașe din clasament aflate în această situație.
Totodată, doar 7% dintre arterele principale au piste de biciclete protejate, față de o medie de 33%. Cu acest rezultat, Bucureștiul e pe locul trei de la coadă la acest indicator.
"Singurul punct luminos este electrificarea transportului public. 29% din flota de autobuze este formată din autobuze electrice și troleibuze, peste media de 27%. Astfel, Bucureștiul intră în primele zece orașe la acest capitol", se precizează în documentul citat.
În schimb, Stuttgart, Londra, Paris și Copenhaga și-au redus semnificativ poluarea în ultimii zece ani prin zone cu emisii scăzute, flote de autobuze electrice, străzi școlare și rețele de piste pentru biciclete. Mai multe orașe au redus concentrațiile de NO2 cu peste o treime. Bucureștiul are în plan o zonă cu emisii reduse (LEZ) la nivelul întregului oraș, dezvoltată de Primăria Capitalei împreună cu BERD, care ar urma să fie proiectată și implementată în aproximativ doi ani. Până acum, însă, planul nu a fost pus în practică.
Statele membre trebuie să transpună directiva revizuită în legislația națională până la 11 decembrie 2026. Asociația 2Celsius, partener al campaniei europene Clean Cities, solicită autorităților centrale și locale implementarea fără amânări a zonei cu emisii reduse (LEZ) în București, cu un calendar clar de restricționare a celor mai poluante vehicule; introducerea străzilor școlare fără trafic în jurul școlilor din Capitală; o rețea continuă de piste de biciclete protejate pe arterele principale; continuarea electrificării transportului public; o foaie de parcurs națională ambițioasă privind calitatea aerului, fără prelungirea termenelor până în 2035.
Clasamentul orașelor din cadrul inițiativei 'Clean Cities' pentru anul 2026 vizează 40 de orașe europene importante și se bazează, în principal, pe date privind calitatea aerului provenite de la Agenția Europeană de Mediu (AEM), precum și pe o evaluare calitativă a unor măsuri de politică selectate, aplicate la nivelul orașelor.
Clasamentul nu reprezintă o evaluare formală a conformității cu legislația UE. Acesta utilizează o metodologie concepută pentru a compara orașele în mod consecvent și include o combinație de municipalități și zone metropolitane mai vaste, reflectând unitățile teritoriale disponibile în datele de bază ale Agenției Europene de Mediu.
"Din păcate, până acum, clasa politică a măsurat prea des succesul în voturi, nu în calitatea vieții oamenilor. A preferat măsurile populiste, care 'să nu deranjeze' șoferii, în locul unor decizii care să urmărească interesul comun și sănătatea publică. Dar aerul curat și siguranța copiilor nu sunt de negociat. Nu doar pietonii sunt afectați de poluarea aerului. Avem nevoie de un oraș în care spațiul public, siguranța pietonilor și sănătatea locuitorilor să fie priorități reale, menționate mereu în campanii electorale dar sacrificate ulterior în favoarea unor calcule politice", a spus Elena Lucaci, expertă advocacy 2Celsius, citată în comunicat.
Cel mai slab clasate sunt orașele Zagreb, București și Atena.
"Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureștiului și cunoaște evoluțiile din alte zeci de orașe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Alte orașe, chiar din Europa Centrală și de Est, au redus poluarea din trafic aproape la jumătate într-un deceniu. Bucureștiul are deja planul unei zone cu emisii reduse; acum trebuie să aibă curajul să îl aplice", a afirmat, la rândul său, Raul Cazan, președinte 2Celsius.
Peste 9 milioane vieți pot fi salvate anual dacă poluarea aerului ar fi redusă la nivelurile recomandate de OMS. Ce boli ar putea fi prevenite - Studiu
Reducerea poluării aerului până la nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pot preveni milioane de decese și cazuri noi de boli cardiovasculare, respiratorii și neurologice în fiecare an.
Un studiu internațional arată că îmbunătățirea calității aerului ar avea beneficii majore pentru sănătatea populației, în special în țările în care concentrațiile de poluanți depășesc semnificativ limitele recomandate.
Un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, a estimat că aproximativ 9,4 milioane de decese ar putea fi prevenite sau amânate anual dacă nivelul particulelor fine din aer ar fi redus până la valorile recomandate de OMS, scrie News.ro.
Rezultatele studiului, publicate marți în revista științifică Environment International, se bazează pe analiza datelor din 136 de țări cu venituri mici și medii, unde poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică.
Cercetătorii au analizat în special două tipuri de poluanți: particulele fine PM2,5, care provin inclusiv din trafic, industrie și arderea combustibililor, și dioxidul de azot (NO2), asociat în principal cu emisiile provenite din trafic și procesele de ardere.
Particulele PM2,5 sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și pot ajunge în circulația sanguină, contribuind la apariția sau agravarea unor boli cardiovasculare și respiratorii.
OMS recomandă ca media anuală a concentrației PM2,5 să nu depășească 5 micrograme pe metru cub de aer. În țările analizate, concentrația medie anuală era de aproximativ 30 de micrograme pe metru cub, de peste șase ori mai mare decât valoarea recomandată.
Pentru a estima beneficiile reducerii poluării, cercetătorii au combinat informații despre concentrațiile poluanților, populație, mortalitate și frecvența unor boli. Apoi au calculat câte decese și cazuri noi de îmbolnăvire ar putea fi evitate într-un an dacă aerul ar deveni mai curat.
Rezultatele arată că reducerea PM2,5 până la nivelul recomandat de OMS ar putea determina o scădere cu aproximativ 23% a numărului anual de decese în cele 136 de țări analizate, echivalentul a 9,4 milioane de decese prevenite sau amânate.
Beneficiile estimate includ și reducerea numărului de cazuri noi de boală. Potrivit cercetătorilor, respectarea recomandărilor OMS pentru PM2,5 ar putea preveni anual aproximativ 7,3 milioane de cazuri de boală coronariană, afecțiune în care arterele care alimentează inima cu sânge se îngustează, crescând riscul de infarct miocardic.
De asemenea, ar putea fi prevenite aproximativ 2,3 milioane de accidente vasculare cerebrale, 2,8 milioane de cazuri de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și 1,1 milioane de cazuri de demență.
Separat, reducerea concentrațiilor de dioxid de azot până la valorile recomandate de OMS ar putea preveni sau amâna aproximativ 1,1 milioane de decese anual. Aceste estimări nu pot fi adunate direct cu cele pentru PM2,5, deoarece efectele celor doi poluanți se pot suprapune.
Studiul indică și beneficii economice importante. Reducerea îmbolnăvirilor ar putea diminua cheltuielile medicale și pierderile economice provocate de incapacitatea de muncă.
Dr. Annalan Navaratnam, cercetător în epidemiologie la Universitatea Cambridge, a subliniat importanța acestor rezultate:
„Reducerea poluării aerului ar putea avea un impact major asupra îmbunătățirii calității vieții și reducerii numărului de decese premature”, a declarat cercetătorul, citat într-un comunicat al Universității Cambridge.
Rezultatele se bazează pe modele statistice care estimează câte decese și cazuri de îmbolnăvire ar putea fi prevenite anual dacă nivelul poluării aerului ar fi redus și menținut în limitele recomandate de OMS.
Cercetarea evidențiază importanța măsurilor de reducere a emisiilor provenite din trafic, industrie și producerea energiei pentru prevenirea bolilor și reducerea mortalității asociate poluării atmosferice.






















