' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Un studiu internațional arată că îmbunătățirea calității aerului ar avea beneficii majore pentru sănătatea populației, în special în țările în care concentrațiile de poluanți depășesc semnificativ limitele recomandate.
Un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, a estimat că aproximativ 9,4 milioane de decese ar putea fi prevenite sau amânate anual dacă nivelul particulelor fine din aer ar fi redus până la valorile recomandate de OMS, scrie News.ro.
Rezultatele studiului, publicate marți în revista științifică Environment International, se bazează pe analiza datelor din 136 de țări cu venituri mici și medii, unde poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică.
Cercetătorii au analizat în special două tipuri de poluanți: particulele fine PM2,5, care provin inclusiv din trafic, industrie și arderea combustibililor, și dioxidul de azot (NO2), asociat în principal cu emisiile provenite din trafic și procesele de ardere.
Particulele PM2,5 sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și pot ajunge în circulația sanguină, contribuind la apariția sau agravarea unor boli cardiovasculare și respiratorii.
OMS recomandă ca media anuală a concentrației PM2,5 să nu depășească 5 micrograme pe metru cub de aer. În țările analizate, concentrația medie anuală era de aproximativ 30 de micrograme pe metru cub, de peste șase ori mai mare decât valoarea recomandată.
Pentru a estima beneficiile reducerii poluării, cercetătorii au combinat informații despre concentrațiile poluanților, populație, mortalitate și frecvența unor boli. Apoi au calculat câte decese și cazuri noi de îmbolnăvire ar putea fi evitate într-un an dacă aerul ar deveni mai curat.
Rezultatele arată că reducerea PM2,5 până la nivelul recomandat de OMS ar putea determina o scădere cu aproximativ 23% a numărului anual de decese în cele 136 de țări analizate, echivalentul a 9,4 milioane de decese prevenite sau amânate.
Beneficiile estimate includ și reducerea numărului de cazuri noi de boală. Potrivit cercetătorilor, respectarea recomandărilor OMS pentru PM2,5 ar putea preveni anual aproximativ 7,3 milioane de cazuri de boală coronariană, afecțiune în care arterele care alimentează inima cu sânge se îngustează, crescând riscul de infarct miocardic.
De asemenea, ar putea fi prevenite aproximativ 2,3 milioane de accidente vasculare cerebrale, 2,8 milioane de cazuri de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și 1,1 milioane de cazuri de demență.
Separat, reducerea concentrațiilor de dioxid de azot până la valorile recomandate de OMS ar putea preveni sau amâna aproximativ 1,1 milioane de decese anual. Aceste estimări nu pot fi adunate direct cu cele pentru PM2,5, deoarece efectele celor doi poluanți se pot suprapune.
Studiul indică și beneficii economice importante. Reducerea îmbolnăvirilor ar putea diminua cheltuielile medicale și pierderile economice provocate de incapacitatea de muncă.
Dr. Annalan Navaratnam, cercetător în epidemiologie la Universitatea Cambridge, a subliniat importanța acestor rezultate:
„Reducerea poluării aerului ar putea avea un impact major asupra îmbunătățirii calității vieții și reducerii numărului de decese premature”, a declarat cercetătorul, citat într-un comunicat al Universității Cambridge.
Rezultatele se bazează pe modele statistice care estimează câte decese și cazuri de îmbolnăvire ar putea fi prevenite anual dacă nivelul poluării aerului ar fi redus și menținut în limitele recomandate de OMS.
Cercetarea evidențiază importanța măsurilor de reducere a emisiilor provenite din trafic, industrie și producerea energiei pentru prevenirea bolilor și reducerea mortalității asociate poluării atmosferice.
Sancțiunile aplicate astăzi pentru infracțiunile de mediu vor crește semnificativ, putând ajunge, în funcție de gravitatea faptei comise, la 20 de ani de închisoare.
Un proiect de lege în acest sens a fost deja redactat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Proiectul stabilește un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente în legislația privind protecția mediului, în funcție de gravitatea faptei și de efectele produse, respectiv: închisoare de la un an la cinci ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative mediului; închisoare de la doi la șapte ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv; închisoare de la trei la zece ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată; închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.
De asemenea, sunt introduse noi infracțiuni de mediu prevăzute de Directiva europeană privind criminalitatea de mediu, document care trebuie transpus în acest an.
Pentru persoanele juridice, proiectul majorează substanțial valoarea unei zile-amendă, care va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunea să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri. Săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată devine circumstanță agravantă. În numeroase cazuri vor fi sancționate și tentativa, precum și faptele săvârșite din culpă. Proiectul reglementează distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă, inclusiv formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională asociate conceptului de 'ecocid'.
Proiectul de lege stabilește și obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate, cooperarea dintre instituții, prevenirea infracțiunilor, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.
Ministerul Mediului precizează că noua reglementare transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată în contextul în care evaluările europene au arătat că numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate este redus, iar sancțiunile existente nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare.
În 2025, este vorba despre 23 de zone aglomerate, față de 18 anul trecut, fiind nou intrate pe listă municipiile Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea Ciuc și comuna Bragadiru, județul Ilfov.
”A fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Nr. 2.761 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător”, anunța în toamnă Agenția Națională pentru Mediu si Arii Protejate .
Datele cuprinse în ordin arată o sporire a numărului municipiilor și al zonelor aglomerate u
nde poluarea a crescut. Astfel, în 2025 sunt 23 de municipii și zone aglomerate cuprinse în Anexa 1 a documentului, față de 18 anul trecut.
Noile localități care au depășit indicatorii de poluare sunt municipiile Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea Ciuc și comuna Bragadiru, județul Ilfov.
Unitățile administrativ-teritoriale:
- Elaborează planuri de calitate a aerului sau, după caz, planuri integrate de calitate a aerului.
- Planurile se vor elabora în conformitate cu prevederile Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2015.
- Pentru elaborarea acestor planuri se folosesc studii de calitate a aerului care se bazează în principal pe modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă.
- În planuri vor fi identificate principalele surse de emisii care au determinat degradarea calității aerului și vor fi incluse măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile limită pentru poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regim de gestionare I.
”Încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s-a realizat luând în considerare atât încadrarea anterioară în regimuri de gestionare, cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat măsurări în puncte fixe, realizate în anul 2024, cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului”, se arată în Ordinul de ministru.
Potrivit Agenției Naționale pentru Mediu si Arii Protejate, la momentul actual există planuri de calitate a aerului pentru Municipiul Ploiești, Comuna Brazi (județul Prahova), Municipiul Deva (județul Hunedoara), Municipiul Suceava (județul Suceava).
