Este criză de profesori în România.
Nu doar în orașele mici sau în mediul rural, ci și în Capitală.
Una dintre cauze este plata cu ora neatractivă în sistemul de învățământ.
Noul an școlar a început în plină criză a profesorilor.
O situație gravă se întâlnește în cazul disciplinei Fizică, în momentul în care s-au dat concursurile, arată Digi 24.
În această vară, erau peste 700 de posturi complete și libere la nivel național. Însă doar 200 de candidați s-au prezentat la examen.
În București sunt peste 2.000 de ore în școli unde nu intră nimeni în clasă. Cele mai multe ore libere sunt la disciplina Limba și literatura romană, la Fizică și la Matematică.
Motivele sunt neocuparea postului în etapele de mișcare a personalului - adică nu a venit nimeni la concurs, cererea de demisie a suplinitorului - adică cei care nu erau titulari au considerat că mai bine pleacă decât să predea pentru 22 de lei pe oră, dar și refuzarea orelor de către titular - cu alte cuvinte, nici titularii din sistem nu au mai vrut cursurile în plata cu ora la acest tarif, în condițiile în care, înainte aplicării măsurilor de austeritate, aceste ore se plăteau, în medie, cu 60 de lei.
În județul Mureș, conform anunțurilor publicate de Inspectoratul Școlar, sunt aproape 300 de ore neacoperite.
Există posturi complete sau parțiale, scoase la concurs pentru profesori de Biologie, Matematică, Fizică, Informatică și chiar Limba și literatura romană sau Educație plastică.
În județul Neamț, sunt peste 1.100 de ore neocupate, pentru care se vor organiza concursuri la unitățile școlare începând de săptămâna viitoare.
Evoluția nu a fost însă liniară, ci marcată de două momente decisive: 2018 și 2023.
Din 2010 până în 2017 câștigul salarial mediu net al profesorilor s-a ținut după media națională, dar era sub aceasta, arată datele privind câștigul salarial mediu net din baza de date a Institutului Național de Statistică, în luna iunie a fiecărui an din 2010 până în 2025, analizate de Profit.ro.
În 2014, de exemplu un salariu mediu net în învățământ era de 1.506 lei, iar media națională era la 1.687 lei.
A stat sub medie până în 2017.
Primul salt a venit în 2018, odaaplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Actul normativ a prevăzut majorări etapizate, iar pentru profesori s-a acordat atunci o creștere de 20%.
Astfel, veniturile din educație au trecut pentru prima dată peste media pe economie.Salariul mediu al profesorilor creștea la 2.803 lei, față de o medie națională de 2.721 lei.
Apoi salariile profesorilor au stat peste medie cu excepția anului 2022.
Al doilea moment a fost în 2023, când cadrele didactice au declanșat o grevă generală care a masat 150.000 de cadre didactice. Protestul a durat trei săptămâni.
Principala cerință a fost atunci creșterea salariilor cu 25%, plus alinierea salariului profesorului debutant la nivelul salariului mediu brut pe economie.
Mișcarea socială s-a închis doar după ce Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență 57/2023, prin care au fost introduse grile salariale noi, mai avantajoase pentru profesori.
Personal didactic și didactic auxiliar au beneficiat de o majorare fixă de 1.300 lei brut per persoană, aplicabilă din iunie 2023.
Astfel, în iunie 2023 salariul mediu net în învățământ s-a dus la 4.890 de lei, față de 4.600 de lei media națională.
Pentru a evidenția majorările finale, Ligia Deca, ministrul de atunci al Educației a oferit atunci exemplul unui profesor cu studii superioare, grad II și 15–20 ani vechime: salariul brut de bază a crescut de la 5.368 lei la 6.947 lei.
”În esență, dacă pe medie creșterea este puțin peste 25%, vedem creșteri importante la debutanți, care au cea mai mare creștere procentuală, 31,7%”, a explicat atunci Ligia Deca.
Aceste două episoade – Legea salarizării din 2017, aplicată în 2018, și greva generală din 2023 – au reprezentat factorii determinanți care au schimbat poziția profesorilor în ierarhia veniturilor, transformând învățământul dintr-un sector cu salarii sub medie într-unul situat peste media națională.
