De la începutul crizei politice leul s-a depreciat cu circa 3,5%, prețul benzinei a crescut cu 5,1%, prețul motorinei a crescut cu 8,4%, prețul SPOT al gazelor pe BRM a crescut cu 2,6%, prețul SPOT al energiei electrice pe OPCOM a crescut cu 15,2%, arată datele AEI.
“România a intrat într-un cerc periculos: instabilitatea politică slăbește încrederea economică, iar scumpirea energiei alimentează inflația și tensiunile sociale. Într-o perioadă în care securitatea energetică ar trebui consolidată, criza politică riscă să transforme energia într-o nouă sursă majoră de vulnerabilitate națională”, susține acesta.
Potrivit lui Chisăliță, în acest scenariu, riscul nu este economic, ci de credibilitate externă.
Piețele ar putea anticipa politici mai intervenționiste, apariția unor tensiuni în relație cu organismele UE și întârzierea reformelor și, implicit, diminuarea sumelor nerambursabile accesate de la Bruxelles, ceea ce va reduce investițiile și va pune o presiune suplimentară pe cursul valutar.
“Perspectiva unui eventual guvern PSD–AUR ridică semne suplimentare de întrebare, nu neapărat prin ideologie, ci prin percepția de risc. Piețele nu taxează discursurile politice, ci lipsa de încredere în stabilitatea deciziilor economice”, crede Chisăliță.
Efectele instabilității politice asupra pieței energiei, potrivit AEI
• Crește riscul de scumpire a energiei și gazelor. Criza politică a slăbit leul și a crescut presiunea pe cursul euro. Energia, gazele și combustibilii sunt puternic influențate de prețurile externe exprimate în euro sau dolari. Un leu mai slab înseamnă costuri mai mari pentru importuri și implicit presiune pe facturile consumatorilor.
• Investitorii devin mai prudenți. Sectorul energetic depinde de investiții masive în rețele, producție și stocare. În contextul unui guvern interimar, proiectele mari pot fi amânate deoarece companiile nu știu ce politici fiscale și energetice vor urma. Asta afectează inclusiv proiectele de regenerabile și infrastructura de transport energetic.
• Întârzierea reformelor și a fondurilor europene. România are nevoie de reforme pentru accesarea fondurilor europene și pentru modernizarea sistemului energetic. Instabilitatea politică poate întârzia jaloanele PNRR și investițiile în energie verde, stocare și infrastructură. Reuters menționează explicit riscul legat de accesul la aproximativ 10 miliarde euro din fondurile UE.
• Volatilitate pe bursă și în companiile energetice. Companii precum Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom sunt sensibile la schimbările politice deoarece statul influențează reglementarea pieței. Investitorii se tem de:
o schimbări de taxe,
o plafonări noi,
o intervenții politice în prețuri,
o modificări ale conducerilor.
• Crește riscul de măsuri populiste. În perioade de instabilitate, partidele tind să promoveze măsuri populiste privind energia: plafonări extinse, taxe suplimentare pe companii sau amânarea liberalizării pieței. Pe termen scurt acestea pot calma populația, dar pe termen lung reduc investițiile și cresc dezechilibrele.
• Probleme structurale deja existente se agravează. România are deja una dintre cele mai mari poveri reale ale costului energiei din UE raportat la venituri. O criză politică reduce capacitatea statului de a răspunde eficient acestor probleme.
