Moldovan a explicat pentru SpotMedia.ro că rețeaua de canalizare a Capitalei însumează peste 2.300 de kilometri de conducte și canale colectoare și că prin ea sunt transportate atât apele uzate provenite din locuințe, cât și, în cea mai mare parte a orașului, apa de ploaie colectată prin gurile stradale de scurgere. Toate aceste ape ajung într-un canal subteran de mari dimensiuni, numit caseta colectoare, o construcție lungă de aproximativ 18 kilometri, lată de aproape patru metri și adâncă, în unele zone, de până la 3,5 metri. Din caseta colectoare, apa este transportată către stația de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în Dâmbovița.
El a subliniat însă că, la Știrbei Vodă, în mijlocul Bucureștiului, au căzut 120,8 litri de apă pe metru pătrat într-un sfert de oră, cantitate care în mod normal poate fi preluată, dar nu atunci când cade într-un interval de timp atât de scurt.
"Tocmai de aceea, ploaia din noaptea de marți spre miercuri poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani", declară Alexandru Moldovan.
Directorul general adjunct al Apa Nova, Alexandru Moldovan, a explicat și de ce nu toate zonele Capitalei se inundă în aceeași măsură.
""Acumulări de apă - în astfel de condiții - apar mai frecvent în zonele depresionare ale orașului, cum ar fi Tineretului - Văcărești, unde este nevoie de un bazin de retenție pe care l-am început deja", afirmă el.
Alexandru Moldovan spune că rețeaua de canalizare nu este proiectată astfel încât să împiedice orice acumulare de apă, indiferent cât de puternică este ploaia, iar o redimensionare a rețelei presupune investiții foarte mari, iar acestea sunt finanțate exclusiv din tariful plătit de consumatori. Pe de altă parte, nu s-ar justifica economic redimensionarea întregii rețele pentru ploi excepționale.
Inundații similare celor care au afectat Capitala noaptea trecută nu pot fi complet evitate.
În opinia oficialului Apa Nova, o soluție ar putea fi intervenții punctuale în zonele cu cele mai mari probleme: redimensionarea conductelor și colectoarelor acolo unde capacitatea actuală este insuficientă; construirea unor bazine de retenție care să stocheze temporar apa în timpul ploilor torențiale; realizarea unor noi conexiuni între colectoare pentru distribuirea mai eficientă a debitelor; crearea unor noi trasee de evacuare către caseta colectoare.
Potrivit lui Alexandru Moldovan, Apa Nova are în derulare un program de investiții în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro, planificat pe o perioadă de 11 ani.
"După 2 ani de documentații, am început să lucrăm la un bazin în zona Tineretului, depresionară, pentru retenția apei de ploaie", spune oficialul Apa Nova.
Proiecte sunt luate în calcul și în zona Văcărești, în zona Luncilor, în Sectorul 3, în zona 1 Decembrie. Alte două investiții importante ar fi construirea unor bazine de retenție în zona Izvor și în zona Operă-Eroilor.
CUM EXPLICĂ INUNDAȚIA DIN PASAJUL DE LA POLIGRAFIEI
Directorul general adjunct al Apa Nova a explicat și inundația din Pasajul de la Poligrafiei, unde mai multe mașini au fost acoperite de apă.
"Acolo avem o stație de pompare care a fost reabilitată anul trecut. N-ar trebui să avem nicio problemă cu ea. Doar că aseară a intervenit o fluctuație de tensiune. S-au oprit pompele pentru câteva minute. La ora 1.30 au văzut colegii mei pe SCADA că sunt probleme cu pompele", a declarat Moldovan pentru SpotMedia.ro.
El a relatat că în intervalul în care pompele nu au mai funcționat, camera tehnică s-a umplut cu apă și a fost inundat tabloul electric, astfel că pompele nu au mai putut fi repornite.
