Președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, susține implicarea administrației județene în implementarea proiectului dedicat fostului penitenciar de la Râmnicu Sărat. Ciolacu a declarat că a început discuții privind finanțarea investiției și consideră că gestionarea acesteia de către CJ ar putea fi o soluție potrivită.
Ciolacu a explicat că realizarea proiectului împreună cu o autoritate locală ar permite o cofinanțare mai redusă decât în cazul implementării printr-o instituție centrală. El a atras însă atenția că, pe lângă cofinanțare, trebuie luate în calcul și cheltuielile neeligibile, scrie News.ro.
"El nu va putea fi făcut decât împreună cu autoritatea locală. Pentru că, dacă se face printr-o agenție a unei autorități centrale, unde este acum, cofinanțarea este foarte mare. Printr-o autoritate locală contribuția este în jur de 2%, la care se adaugă, repet iarăși, cheltuielile neeligibile", a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, au existat discuții și cu primarul municipiului Râmnicu Sărat, însă formula de administrare a proiectului nu a fost stabilită.
"Vom vedea cum vom decide, împreună cu Guvernul, cu agenția, cine va gestiona acest proiect. Eu cred că cel mai bine ar fi să fie gestionat de Consiliul Județean", a spus Ciolacu.
Președintele CJ a apreciat concepția proiectului, pe care a descris-o drept mai dinamică și mai interactivă, și a subliniat importanța sa pentru păstrarea memoriei istorice.

"Proiectul este mult mai bun, mult mai dinamic și mult mai interactiv. Este un punct important din istoria noastră. Ar fi o onoare pentru mine și pentru Consiliul Județean și pentru colegii mei să gestionăm implementarea unui astfel de proiect, care este până la urmă un proiect de țară", a afirmat acesta.
Ciolacu a mai spus că discută posibilitatea identificării unor resurse suplimentare la nivel european, astfel ca din economiile realizate în urma licitațiilor pe proiecte europene să obțină direct de la Comisia Europeană finanțare pentru reabilitarea penitenciarului.
Penitenciarul Râmnicu Sărat, cunoscut și ca „Închisoarea Tăcerii”, a fost unul dintre cele mai severe și distrugătoare penitenciare ale regimului comunist din România
A funcționat ca loc de izolare totală pentru elita opoziției politice, lideri țărăniști (precum Ion Mihalache și Corneliu Coposu), prelați și generali.
Alexandru Vișinescu a condus închisoarea între 1956 și 1963, fiind condamnat ulterior pentru crime împotriva umanității.
















