Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.
Totodată, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.
În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.
PROIECTUL PRIVIND PENSIILE MAGISTRAȚIILOR AICI
Proiectul de act normativ propune stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii și instituirea unei condiții de vechime în muncă de 35 de ani.
Având în vedere considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 467/2023, în mod special paragrafele 122-124, creșterea vârstei de pensionare se va realiza treptat, între 1 ianuarie 2026 și 31 decembrie 2041, asigurând astfel previzibilitate și predictibilitate, cu scopul respectării principiului securității juridice.
Pentru a evita viciile de neconstituționalitate indicate în cadrul Deciziei nr. 467/2023, proiectul propune:
- Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați. O astfel de reglementare ar minimiza riscul de a realiza o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare. Dimpotrivă, reglementarea propusă este proiectată astfel încât să asigure o creștere treptată a vârstei de pensionare, eliminând condiția ca anul în care se îndeplinește condiția de vechime și anul în care se împlinește vârsta de pensionare să fie același.
- Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani. Având în vedere această dată, nu a mai fost introdusă condiția unei vârste diferențiate între bărbați și femei întrucât Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede în cadrul Anexei 5 aplicarea începând cu 2035 a unei vârste egale de pensionare de 65 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.
- Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va introdusă treptat.
- Stabilirea unei noi eșalonări a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035;
- Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil.
- Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
- Modificarea dispozițiilor privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, fără a fi afectate drepturile câștigate ale acestora.
- Introducerea posibilității de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcțiile respective, cu aplicarea unei reduceri anuale de 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public.
”Față de proiectul care a fost promovat în Parlament, data trecută, există o singură modificare substanțială. În urma întâlnirii pe care am avut-o cu reprezentanții magistraților, față de propunerea inițială, se prevede un termen de tranziție între actuala prevedere legată de vârsta de pensionare și noua prevedere, deci creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, să se facă nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani.
Această solicitare a fost făcută de către magistrați la această întâlnire, am considerat că este una care ar putea fi acceptată, prin urmare este cuprinsă în acel pachet. Cealaltă prevedere principală, plafonarea pensiilor la maxim 70% din ultimul salariu net a rămas în forma inițială, aceasta este principala modificare. Mai sunt 2-3 aspecte tehnice, dar care nu afectează fondul problemei.”, a spus prim-ministrul la stirileprotv.
Bolojan a adăugat că Guvernul va solicita avizul CSM, care are la dispoziție 30 zile, dar nefiind modificări importante față de primul proiect, va fi formulată solicitarea să se emită un aviz într-un termen mai scurt de 30 zile, dacă va fi posibil, astfel încât să fie declanșată procedura de angajare în Parlament săptămâna viitoare, iar la începutul lunii decembrie să fie finalizată.
Premierul a arătat că dacă nu este respectat termenul din PNRR privind acest jalon pentru parcurgerea unor etape, respectiv 28 noiembrie, există un risc destul de mare ca România să piardă fondurile reținute pentru acest jalon.
”CSM are la dispoziție 30 de zile, dar având în vedere că nu sunt modificări importante, solicitarea pe care o să o facem CSM în subsidiar este să ne emită un aviz, indiferent cum va considera, favorabil sau nefavorabil, într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile, dacă va fi posibil, în așa fel încât la sfârșitul săptămânii viitoare, când avem un termen de respectare a acestui jalon legat de pensiile speciale, să putem declanșa procedura de angajare a răspunderii guvernului pe acest proiect, în așa fel încât în primele zile ale lunii decembrie să poată fi definitivată această procedură parlamentară. În condițiile în care nu vom primi acest aviz, va trebui să așteptăm termenul pe care CSM îl va da și doar după ce primim acest aviz vom putea declanșa această procedură. Există un risc destul de mare să pierdem această sumă de bani care este reținută în acest jalon”, a declarat Bolojan.
Anterior, premierul Bolojan a declarat că CCR nu a respins pe fond proiectul reformei pensiilor speciale ale magistraților, iar obiecția a fost exclusiv procedurală și Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.
”Reforma pensiilor magistraților rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.
Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta spuna că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM.
”Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a mai transmis Bolojan.
- Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost admisă, a anunțat CCR.
- Contestația a fost admisă în integralitate, au declarat pentru HotNews surse din Curtea Constituțională.
- Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat aceleași surse.
- Motivele invocate de CCR vizează lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce ar putea însemna motive extrinseci, adică de formă, ci nu de conținut
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost amânată de CCR pentru 20 octombrie, la fel și Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Până în prezent, judecătorii CCR au respins obiecțiile de neconstituționalitate depuse de parlamentarii din Opoziție, pe Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.
De asemenea, legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care aduce modificări substanțiale condițiilor de pensionare pentru magistrați, a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
”Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă. Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor ”încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
”Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.
OPINII POLITICE DESPRE CONSECINȚELE UNEI DECIZII DE NECONSTITUȚIONALITATE A LEGII REFERITOARE LA PENSIONAREA MAGISTRAȚILOR
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la începutul acestei luni despre ideea unei demisii în urma unei eventuale decizii de neconstituționalitate a legii care modifică pensiile magistraților. „Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunța eu această situație, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”, a spus Bolojan.
Întrebat dacă mai ia în calcul demisia în situația în care CCR declară neconstituțională legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor, premierul Ilie Bolojan a răspuns: „Să știți că eu nu am spus asta, am spus că în condițiile în care vii cu proiecte de lege importante care nu sunt validate, ai o problemă de legitimitate de a lua alte măsuri. Dar dacă se va pune vreo astfel de problemă vreodată, voi anunța eu această situație, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de față” .
Președintele Nicușor Dan, susține că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să demisioneze din funcție dacă legea privind pensiile magistraților va pica la Curtea Constituțională, el apreciind că actuala coaliție va funcționa cel puțin un an sau doi.
Întrebat dacă premierul ar trebui să plece din funcție dacă legea privind pensiile magistraților va fi respinsă de CCR, Nicușor Dan a răspuns, luni, pentru stirileprotv.ro. că ”nu este cazul unei demisii” și că i-a transmis acest lucru premierului Bolojan.
”Dreptul nu este o știință exactă. Există interpretări, pentru că dreptul folosește limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguități, în textele de lege există ambiguități, în Constituție există interpretări care pot să fie diferite. N-a fost o reavoință”, a afirmat Nicușor Dan.
Și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că nu orice propunere a Guvernului sau a politicienilor este obligatoriu să fie constituțională. ”Atunci nu mai avem Curte Constituțională”, crede Grindeanu, adâugând, de asemenea, că nu trebuie să pice Guvernul de fiecare dată când CCR respinge o lege.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor spune că va fi o discuție în coaliție, dacă CCR respinge reforma pensiillor magistraților, el arătând că în privința legitimității morale, acolo vor avea o problemă, fiindcă a fost singura inițiativă care, cel puțin până acum, înseamnă o reformă mai profundă.
”E greu să mergi în fața oamenilor și să știi că punem povară pe toată societatea, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată de nimic”, a mai spus el.
