Restricțiile de circulație impuse și în România de autorități au generat reducerea în 2020, anul pandemiei, cu 218 - sau 11,7% - a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere grave comparativ cu anul 2019. Dacă raportăm însă la numărul de kilometri parcurși, mortalitatea din accidente rutiere poate fi însă mai ridicată decât cea de dinainte de declanșarea pandemiei și de impunerea restricțiilor.
“În anul 2020, la nivel național, s-au înregistrat 6.273 de accidente grave, soldate cu decesul a 1.646 de persoane și rănirea gravă a altor 5.484. Comparativ cu situația înregistrată în anul 2019, se constată scăderea tuturor indicatorilor dinamici de analiză, respectiv: -2.369 de accidente grave (-27,4%), -218 de persoane decedate (-11,7%) și -2.641 de persoane rănite grav (-32,5%)”, a precizat Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) pentru Profit.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Scăderea acestor indicatori are evident legătură cu restricțiile de circulație impuse de autorități. Potrivit Ministerului de Finanțe, în 2020 s-a înregistrat o scădere cu 12,6% - sau aproximativ 2,5 miliarde lei - a încasărilor din accizele plătite de sectorul energetic comparativ cu 2019, “în special ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii–turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu)”.
Ceea ce ar echivala cu o reducere similară a numărului de kilometri parcurși de mașinile din parcul auto din România.
Cum scăderea numărului de decese ca urmare a unor accidente grave, de 11,7%, este inferioară celei a numărului de kilometri parcurși, de 12,6%, rezultă că, raportată la același număr de kilometri, mortalitatea din 2020 a fost superioară celei din 2019.
De altfel, și din datele IGPR rezultă că accidentele grave din 2020, chiar dacă semnificativ mai reduse ca număr, au fost mai mortale decât cele din 2019.
Dacă în 2019 s-a înregistrat o medie de 21,5 decese la 100 accidente grave, în 2020 aceasta s-a majorat cu 20%, la 26,2 decese la suta de accidente grave.
Iar pe perioada pandemiei (16.03.2020, data instalării stării de urgență, - 18.03.2021), această medie a crescut cu o treime față de media din 2019, la 28,6 decese la 100 de accidente grave.
O explicație a acestei evoluții ar putea fi faptul că decongestionarea parțială a traficului i-a “încurajat” pe șoferii “viteziști” să calce și mai aprig pedala, iar accidentele grave au devenit și mai grave. Probabil însă că principala cauză este înrăutățirea stării psihice a populației, stresul fiind transmis și la volan, fenomen despre care Profit.ro a scris aici și aici.
Pe perioada pandemiei, “16.03.2020-18.03.2021, la nivel național, s-au înregistrat 5.702 accidente grave, soldate cu decesul a 1.631 de persoane și rănirea gravă a altor 4.833”, precizează IGPR în răspunsul acordat Profit.ro.
În ceea ce privește numărul de accidentele ușoare, acesta a fost în 2020 de 16.563, și s-a soldat cu rănirea ușoară a 20.285 persoane.
“Comparativ cu situația înregistrată în anul 2019, se constată atât scăderea numărului de accidente -5.942 (-26,4%), cât și a numărului de persoane rănite ușor -7.853 (-27,9%)”, precizează IGPR.
"În perioada 16.03.2020-18.03.2021, la nivel național, s-au înregistrat 16.363 de accidente ușoare soldate cu rănirea ușoară a 20.030 de persoane", se mai adaugă în răspunsul transmis către Profit.ro.
Din datele și grafice transmise de IGPR rezultă că au existat două perioade în care atât numărul de accidente grave, cât și cel al deceselor s-au redus considerabil comparativ cu cele din intervalele similare din 2019. Prima este una logică, martie-mai, și coincide cu perioada în care au fost instituite cele mai grele restricții de circulație, cea a stării de urgență.
Cea de-a doua însă, octombrie-decembrie 2020, este oarecum ciudată, mai ales că principalii comercianți de carburanți susțin că și consumul și-a revenit în acest interval. Potrivit OMV Petrom, cel mai important comerciant de carburanți din România, vânzările din ultimul trimestru al anului 2020 au fost doar cu 5% sub cele din aceeași perioadă a anului 2019, comparativ cu diferența de 25% înregistrată în trimestrul al doilea al anului.
