Evoluția numărului românilor care au sau mai au un domiciliu în țară în doar un an urmează criza demografică profundă și cronică prin care trece țara. Natalitatea rămâne cronic scăzută, generația tânără se erodează masiv, populația activă începe să se subțieze, iar valurile uriașe de viitori pensionari și expansiunea accelerată a seniorilor anunță o țară tot mai îmbătrânită, relevă analiza Profit.ro.
21,74 de milioane de români a numărat Institutul Național de Statistică (INS) ca fiind populația României, după domiciliu, la 1 ianuarie 2025, în scădere cu 94.000 de persoane.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Cifra reprezintă populația după domiciliu, adică totalul persoanelor care au un domiciliu declarat în România, indiferent dacă locuiesc efectiv în țară sau nu. Aceasta include și cetățenii români stabiliți temporar sau permanent în străinătate, dar care nu și-au schimbat oficial domiciliul. Cifra de 94.000 reprezintă scăderea naturală (diferența dintre nașteri și decese) și migrația externă netă.
Amăununțit, după grupele de vârstă situația stă în felul următor
La grupa copiilor mici (0-9 ani), datele indică o ușoară creștere la 5-9 ani, dar o scădere puternică la 0-4 ani, confirmând că natalitatea rămâne cronic scăzută.
Adolescenții (10-19 ani) trec printr-o adevărată „vale” demografică: deși se înregistrează o creștere slabă la 15-19 ani, scăderea din segmentul 10-14 ani prevestește o generație tot mai subțire.
În rândul tinerilor (20-34 ani), declinul este masiv, în special la 30-34 de ani, semn clar că baza tinerei generații se erodează accelerat.
Adulții (35-54 ani) prezintă o creștere timidă la 35-39 de ani, dar scăderi în lanț în grupele 40-54 de ani, marcând începutul unei reduceri a populației active.
În același timp, persoanele apropiate de pensie (55-64 ani) explodează numeric, cu o creștere masivă la 55-59 de ani, prefigurând valuri uriașe de pensionari.
Seniorii (65+ ani) nu fac decât să accentueze dezechilibrul: creșterile evidente la 70-74, 75-79 și 85+ ani arată o populație vârstnică în expansiune rapidă, într-o Românie tot mai îmbătrânită.
Grafic, lucrurile arată astfel: Diferența de populație pe categorii de vârstă între ianuarie 2024 și ianuarie 2025
Migrația este masivă. Parte din ea este netă
În ultimele trei decenii, România s-a numărat printre țările cu cea mai rapidă depopulare din Uniunea Europeană. Între începutul tranziției sale politice și economice și anul 2021, țara a pierdut până la 17% din populație, scrie Centrul pentru Studii în Est, din Polonia.
În această perioadă, populația României a scăzut, în medie, cu 130.000 de persoane pe an – echivalentul unui oraș românesc de dimensiuni medii.
Această tendință a fost determinată în principal de emigrarea în masă, în special din motive economice, precum și de o rată negativă a creșterii naturale a populației, în condițiile în care numărul deceselor îl depășește acum cu aproximativ două treimi pe cel al nașterilor.
Deși imigrația din afara Europei este în creștere, aceasta rămâne marginală, temporară și insuficientă pentru a inversa traiectoria demografică negativă a țării.
În ciuda unei opriri temporare a declinului populației în perioada 2022–2023, datorită unui sold pozitiv al migrației de întoarcere, tendința descendentă este de așteptat să continue.
În următorii 25 de ani, populația României ar putea scădea de la 19 milioane la aproximativ 16 milioane.
Procesul de aderare la Uniunea Europeană reprezintă un punct de cotitură pentru emigrarea din România. Între 2001 și 2016, populația emigrantă a României a crescut de la 1,3 milioane la 3,6 milioane, sau chiar 4 milioane, scrie Societatea Austriacă pentru Politici Europene.
Cu alte cuvinte, aproape 20% dintre persoanele născute în România nu mai trăiesc în țară.
Datele nu sunt complet precise – și nici nu ar putea fi – din cauza diverselor obstacole administrative, inclusiv lipsa documentării pentru muncitori. Totuși, cele mai multe estimări sugerează un număr și mai mare de români care lucrează în străinătate (aproape 4,4 milioane).
După cum arată și datele INS, parte din această migrație devine netă, adică un număr semnificativ de români părăsesc definitiv țara. De aici diferența între populația rezidentă și cea numărată de INS după domiciliu. În România locuiesc efectiv cu aproximativ 2,77 milioane de persoane mai puțin decât numărul celor înregistrați cu domiciliul.
Țările din jurul frontierelor Uniunii Europene, indiferent dacă au fost sau nu candidate la aderare, experimentează dinamici foarte similare:
Republica Moldova, care a pierdut deja o treime din populație, „se luptă să rămână un stat viabil”.
În Balcanii de Vest, Macedonia de Nord, Muntenegru și Kosovo sunt proiectate să piardă 3%, respectiv 5% și 11% din populație până în 2050, în timp ce Albania ar putea pierde 18%, Serbia 24%, iar Bosnia și Herțegovina până la 29% din populația lor, cu consecințe potențial dramatice.
