Instituțiile publice care dețin bunuri ale patromoniului cultural mobil ar putea fi obligate să le inventarieze și să le înscrie într-o bază electronică unică. Peste 500.000 de astfel de bunuri sunt inventariate în prezent doar pe suport de hârtie, în fișe datând din anii ’60 și ’70.
Mai mulți parlamentari liberali și-au propus să modifice legislația actuală astfel încât toate instituțiile publice, printre care inclusiv Banca Națională a României, Academia Română, Arhiva Statului, ministere, biblioteci și universități, să utilizeze un program comun de evidență electronică a bunurilor mobile aparținând patrimoniului cultural național.
Autorii legii propun, în primul rând, obligativitatea instituțiilor publice de a ține evidența acestor bunuri nu doar pe suport de hârtie, ci și pe suport electronic
Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil a fost elaborată în urmă cu 16 ani, într-o perioadă în care folosirea sistemelor digitale de evidență în cadrul muzeelor, dar și în alte instituții era la început. Mai mult, personalul din muzee era familiarizat cu folosirea vechilor metode și mijloace de evidență, în cele două variante cunscute în argoul muzeografilor sub numele fișe albe și fișe verzi, folosite în perioada anilor ’60-‘70 ai secolului trecut, arată inițiatorii proiectului.
“Muzeele (…) trimit pentru clasare Ministerului Culturii și Comisiei de Patrimoniu a ministerului fișe în format pe hârtie (la fel ca în anii ’60 și ’70 ai secolului trecut – ceea ce este penibil) punând Direcția Patrimoniu cultural mobil, imaterial și digital în situația de a efectua încă o dată munca de înregistrare computerizată pe care muzeul o făcuse deja în cadrul său – iarăși penibil și prostesc în același timp (se înregistrează într-o bază proprie la muzeu, apoi se scoate pe imprimantă, după care aceeași fișă este din nou la Direcție – aici vorbim de zeci de mii de fișe, nu de una-două), adăugând și faptul că la o nouă înregistrare (o nouă bătaie din taste – mâna a II-a), de către o altă persoană, cu o altă specializare, pot interveni erori”, descriu parlamentarii situația actuală.
CITEȘTE ȘI FOTO Aeroportul Băneasa va trebui restaurat și la interior, cum a fost în anii ‘50 Crearea unei baze electronice privind patrimoniul cultural mobil ar putea combate mai eficient traficul cu astfel de obiecte, ar permite o mai bună stabilire a priorităților și urgențelor în termeni de cheltuieli pentru restaurări sau intervenții, susțin parlamentarii.
Autorii proiectul arată totodată că o astfel de bază ar putea monitoriza stadiul bunurilor de patrimoniu, care trec din proprietatea publică în cea privată.
“În perioada regimului comunist (Dej, Ceaușescu) au fost confiscate abuziv o serie întreagă de artefacte de patrimoniu de mare valoare (de la instrumente muzicale la timbre și de la monede la tablouri). Ulterior, persoanele care au deținut aceste bunuri de patrimoniu au recurs la instanță. Prin urmare, aceste bunuri de mare valoare, reprezentative pentru cultura și civilizația românească, au acum un alt proprietar. (…) Este mai mult decât necesară o evidență computerizată centralizată pentru a urmări circulația piesei, schimbarea de statut (clasare, declasare, trecere dintr-o categorie patrimonială în alta), schimbarea de proprietar și chiar evoluția valorii pecuniare a unui artefact patrimonial”, mai explică inițiatorii.
Parlamentarii propun prin lege obligativitatea ținerii evidenței bunurilor mobile de patrimoniu într-un program special de evidență, denumit DOCPAT, care a fost elaborat de către personalul Institutului de Memorie Culturală și dat în folosință din 2004.
Patrimoniul cultural mobil poet fi astfel promovat online, inclusiv pe portalul europeana.eu
“Programul este atât de bine făcut încât nu este neapărată nevoie de vreun curs special de pregătire. Este intuitiv și iese în întâmpinarea muxeografului, pornind de la nevoile acestuia în ceea ce privește nu doar evidența, dar și publicarea online a informațiilor și, prin aceasta, popularizarea muzeului și a patrimoniului aflat în gestiune. Programul poate fi folosit în mod optim inclusiv la organizarea de expoziți tematice, fizice sau virtuale (exponatele pot fi vizualizate pe internet cu criterii specifice de căutare, sortare și selecție), reducând apropae la minim efortul muzeografului și al gestionarului în căutarea și selecționarea obiectului (muzeograful știe unde se află obiectul, acre este starea lui de conservare, poate fi expus etc.). Numai cine nu vrea nu poate lucra cu el”, afirmă parlamentarii.
CITEȘTE ȘI Guvernul reia negocierile pentru cumpărarea sculpturii "Cumințenia Pământului" de Brâncuși DOCPAT asigură evidența patrimoniului cultural mobil și a arhivelor documentare din muzee, acoperind toate domeniile: artă decorativă, artă plastică, arheologie, documente, etnografie, istorie, numismatică, medalii și decorații, știință și tehnică, științele naturii, carte veche. Toate instituțiile pot afla mai multe detalii și soluționarea achiziționarea gratuită a acestuia aici.
Doar evidența veche a peste 600 de muzee din întreaga țară înregistrează peste 600.000 de bunuri ale patrimoniului național cultural mobil. Până în prezent au fost clasate peste 46.000 și ele pot fi accesate online aici.
Baza de date arhivată electronic de către Institutul Național al Patrimoniului este folosită și pe portalul europeana.eu, unde care oferă acces utilizatorilor la milioane de obiecte digitale, de la picturi, desene, hărți, fotografii și imagini de piese muzeale, cărți, ziare, scrisori, jurnale și documente de arhivă, muzică și text vorbit de pe cilindri, benzi, discuri și emsiuni radio, până la filme, jurnale de actualități și emisiuni TV. În prezent, pe portalul european sunt disponibile peste 11.400 de bunuri de patrimoniu românești.
