Romanul "Xanax", scris de Liviu Iancu, jurnalist la Profit.ro, este o carte sinceră și amuzantă, care se citește pe nerăsuflate, au spus scriitorii Radu Paraschivescu și Florin Iaru la evenimentul de lansare al romanului, care a avut loc la sfârșitul săptămânii la Librăria Humanitas Cișmigiu, relatează News.ro.
"Faptul că în "Xanax" există cancan, că există bârfă și există exces, nu fac decât să reproducă bârfa, cancanul și excesul din viața noastră; sunt personaje care fac agenda, sunt personaje pe care unii poate că nu și le mai amintesc, oameni care există și în ziua de azi, unele practică prostituția, altele practică ziarismul, altele practică politica, ceea ce știți foarte bine. Ajunge să dați drumul la televizor și le vedeți. Programul este generos, aproape non-stop, sau chiar non-stop la unele posturi", a adăugat Radu Paraschivescu.
Radu Paraschivescu a afirmat la lansare că este un roman în trei capitole în care xanaxul nu e doar pastila pe care o iei înainte să te sui în avion, riscând ca dacă o combini cu whisky să ajungi în situații care să reclame măsuri imediate, ci un bildungsroman parodic și o carte cu multe cârlige, unul dintre ele fiind "decolteul" cărții.
"E o carte foarte decoltată pentru domni și foarte necenzurată pentru doamne, cu multe cuvinte cu <p>, cu <m>, cu <f> și cu <c> și nu sunt poliomielită și altele. Dar este ca în viață. Este o fișă de existență întinsă pe 500 de pagini, dar pe 500 de pagini cu ritm, cu puls și cu poveste. Pentru că, dacă scrii 500 de pagini fără o poveste bine delimitată, ori ești genial, ori îți bați joc de oameni. Liviu Iancu nu-și bate joc de oameni", a mai spus Paraschivescu.
El a adăugat că mai sunt niște cârlige care îl trag pe cititor spre carte, fiindcă în spatele multor personaje stau persoane cunoscute, de la Elena Udrea la Andrei Pleșu, de la Traian Băsescu la Dinu Patriciu.
"Faptul că există cancan, faptul că există bârfă, faptul că există exces, nu fac decât să reproducă bârfa, cancanul și excesul din viața noastră. Deci ai toată salata asta de personaje care, ție cititor, îți face bine, pentru că într-adevăr nu te interesează să citești ceva care miroase a tămâie, care este plicticos și pretins înalt. Cunosc mii de cărți cu înălțime simulată, unde autorul se exprimă reverențios, înalt, caută în caietul cu figuri de stil și la un moment dat pe cititor îl apucă un căscat inevitabil. Aici nu ești în zona figurilor de stil căutate. Este o zonă a exprimării curente, a flirtului cu limba română, un flirt reușit de cele mai multe ori. E o carte cu dialog spumos, cu, pardon de expresie, curve. Unele practică prostituția, altele practică ziarismul, altele practică politica, ceea ce știți foarte bine. Ajunge să dați drumul la televizor și le vedeți. Programul este generos, aproape non-stop, sau chiar non-stop la unele posturi. Tarifele diferă, clienții la fel. Deci există o democrație hormonală și principială de toată bafta și de tot râsul, motiv pentru care eu am citit cartea asta cu nesaț", a completat Paraschivescu.
Florin Iaru a povestit că l-a cunoscut pe autor prin intermediul unui prieten și l-a ajutat să-și repare laptopul, după care i-a cerut prietenia pe Facebook.
"Am văzut că Liviu are o rubrică de jurnalism în zona de turism în Profit.ro. I-am citit articolele cu o încântare crescândă, pentru că aveau acel aer care este absolut necesar, și pe care l-am văzut de puține ori în presa din România, prin felul în care se construiește un subiect. Știe să construiască perfect un subiect de presă. Dă mai întâi punctul ăla de curiozitate, mă face curios, îmi descrie un caz, în începutul lui, care este misterios sau care mă intrigă, care mă surprinde, care mă face curios, mă agață, și după aceea intră încetul cu încetul în materie. Asta este o metodă de proză. Agață-l pe cititor, prinde-l într-un fel sau altul, fă-l să fie participant la acel eveniment și după aceea du-l unde vrei tu, numai nu-l minți! Ei bine, eu nu l-am văzut pe Liviu să mintă în articole. De-aia, când am auzit că a scris un roman și când Liviu mi l-a și dat, mi-am zis: Dumnezeule mare, e o cărămidă, nu un roman! Nu trec bine de două pagini și zic hop! Ce de două pagini, nu trec bine de prima pagină și cu ce mă lovește Liviu? A murit Dumnezeu! Cel care moare este un personaj care are toate caracteristicile lui… Atrăgându-mă pe mine în problema acelui individ, care e atotcunoscător, atotputernic, atoateștiutor, omnipotent și omniprezent, brusc aflu că nu mai este. În clipa aia, Liviu m-a cucerit pe mine ca cititor", a spus Florin Iaru.
El a continuat afirmând că Xanax e un bildungsroman, un roman al devenirii și un roman picaresc, un roman al întâmplărilor care vin de la sine în viața unui ziarist.
"Prin ce este foarte haioasă această carte? Prin capacitatea de a duce zeci, poate sute de personaje care se întretaie și care fiecare dintre ele își dezvăluie partea aia ascunsă, partea pe care nimeni nu vrea să o vadă. Fiecare personaj pe care îl developează Liviu Iancu dă un raport despre starea umanității. Liviu are talentul de a lăsa cititorul să înțeleagă, să vadă și să împartă dreptatea. Cartea se citește pe nerăsuflate", a completat Florin Iaru.
Publicat la începutul lunii februarie la editura Trei, primul tiraj al Xanax s-a epuizat în prima săptămână, iar în libării se află deja cel de-al doilea tiraj.
