Olanda (Țările de Jos) a cerut o derogare (opt-out) de la aplicarea regulilor UE privind azilul pentru migranți, după ce noul guvern olandez al unei coaliții de dreapta în care se regăsește și extrema dreaptă a anunțat cele mai stricte măsuri anti-imigrație adoptate vreodată de această țară, relatează agențiile AFP și EFE.
"Am informat Comisia Europeană că doresc un "opt-out" în materie de migrație în Europa pentru Țările de Jos", a declarat Marjolein Faber, ministru pentru Azil și Migrație, membră a formațiunii de extremă dreapta Partidul Libertății (PVV), scrie Agerpres.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
"Trebuie să ne ocupăm din nou singuri de propria noastră politică de azil" în fața afluxului de migranți, a adăugat ea, insistând că "obiectivul acestui guvern este de a reduce drastic volumul migrației". Noul executiv olandez, aflat la putere din iulie, a înăsprit regimul obținerii dreptului de azil pentru a descuraja sosirea migranților ilegali, îngreunând inclusiv reunirea familială.
Liderul formațiunii PVV, Geert Wilders, care a câștigat ultimele alegeri legislative, a subliniat că dorește ca Olanda să devină mai puțin atractivă pentru migranți, astfel încât aceia care vin din "Africa și Orientul Mijlociu să se gândească dacă nu le-ar fi mai bine în altă parte". El a admis însă că obținerea unor excepții din partea Bruxellesului este un proces anevoios.
De altfel, în prima sa reacție după solicitarea guvernului olandez, Comisia Europeană a dat de înțeles că va respinge această cerere, invocând faptul o derogare de la aplicarea regulilor UE privind migrația necesită revizuirea Tratatului UE.
În scrisoarea cu această solicitare transmisă Bruxellesului, guvernul olandez se angajează totuși să aplice recent adoptatul pact european privind migrația și azilul. Acest pact, care intră în vigoare în 2026, înăsprește regulile privind dreptul de azil, dar include și un "mecanism de solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiați pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranți din țările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuție de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ și tehnic.