' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Magistratul mai spune că în România, „grosul dosarelor investigate” în privința unor fraude din banii alocați prin PNRR se află, „în special”, în zona dezvoltării regionale și urbane sau în cea de dezvoltare rurală. Totodată, Borcoman reclamă că, „din păcate”, autoritățile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informațiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanța, unde există suspiciuni că ar acționa „mafia chineză”.
Procurorul european dezvăluie că EPPO mai verifică achiziții militare din fonduri comunitare făcute de unele state membre, inclusiv de România.
"Ca număr de dosare, 10% sunt în România, nu neapărat și ca prejudiciu. Pentru fraudele care sunt în România, valoarea totală a prejudiciilor investigate este de 6 miliarde de euro, dar numărul de dosare este foarte ridicat", a declarat pentru Libertatea Cătălin Borcoman, întrebat despre ultimul raport al Parchetului European, potrivit căruia fraudele estimate de investigatori sunt de 67 de miliarde de euro, iar 10% ar fi fost comise în România.
Procurorul european afirmă că în România sunt în curs de investigare dosare care au valori ridicate în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, dar adaugă că nu poate da detalii concrete în acest stadiu al investigațiilor. Borcoman a dezvăluit că două dosare, unul care vizează recoltarea stufului din Delta Dunării și altul privind achiziția de microbuze școlare în România, din fonduri europene, sunt în curs de urmărire penală.
"În primul, este urmărire penală în rem (n.red. - nu este încă începută urmărirea penală împotriva unei persoane) și nu doresc să fac, și nici nu pot în acest moment, alte comentarii. În cel de-al doilea, a fost efectuată o serie întreagă de investigații, inclusiv s-au efectuat percheziții. Vom vedea, probabil, în perioada următoare, mai multe detalii, în momentul în care urmărirea penală va fi efectuată față de anumite persoane. (...) Nu există suspecți în acest moment, însă vor fi aduse la cunoștință învinuiri, probabil, în următoarele luni", a subliniat procurorul european.
FRAUDE ÎN ZONA DEZVOLTĂRII REGIONALE, URBANE ȘI RURALE
Referitor la cele peste 500 de dosare la nivel european cu fraude din banii alocați prin PNRR, Borcoman a explicat că în România "grosul dosarelor investigate" se află, "în special, în zona dezvoltării regionale și urbane sau în zona de dezvoltare rurală privind activități specifice incluse în acest plan, posibil fraudate".
"De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate și în domeniul agricol, în general în privința subvențiilor, dar sunt și dosare în domeniul modernizării activităților agricole, prin sisteme noi de irigații sau prin achiziționarea de utilaje", a punctat Borcoman.
Procurorul european a mai dezvăluit că anchetatorii EPPO au început, în urma unor sesizări, să verifice achiziții militare din fonduri europene făcute de unele state membre, inclusiv de România, precizând că, deocamdată, anchetele se desfășoară "in rem", adică referitor la fapte, nu la persoane.
Întrebat despre potențiale fraude în folosirea banilor europeni de către Ucraina, în contextul unor ample anchete la Kiev inclusiv împotriva unor apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski, procurorul european a menționat că în dosarele supervizate de el, din România, a avut "cooperări cu autoritățile ucrainene pentru un caz specific" în care a și fost trimis în judecată un lucrător vamal de la Vama Siret, unde a obținut "date de la colegii din Ucraina", și într-un alt dosar de fraude cu fonduri europene, unde de asemenea, în baza acordurilor existente cu autoritățile din Ucraina, s-au obținut anumite date, și acel dosar fiind în curs de judecată.
"Altfel, alte dosare în care sunt investigate posibile fraude ale fondurilor europene comise în Ucraina, de regulă, sunt investigate de parchetul aflat în locul de unde aceste fonduri provin. De regulă, e vorba de colegii din cadrul Parchetului European de la Bruxelles. Știu că se cooperează destul de bine cu autoritățile ucrainene. Din păcate, acum, în ultimul timp, la nivel național, au fost unele turbulențe la Parchetul General și în alte parchete din Ucraina, dar în general, cooperarea este bazată pe acordurile existente și este foarte bună", a afirmat Borcoman, adăugând că se referă la "niște știri legate de procurorul general al Ucrainei, care a părăsit țara, acuzat de către Parchetul Anticorupție".
PORTUL CONSTANȚA ȘI MAFIA CHINEZĂ
Magistratul european arată, în legătură cu anchetele în derulare care vizează rețele de crimă organizată cu implicarea mafiei chineze în porturi europene, inclusiv în România, că, "din păcate", autoritățile române "suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informațiilor sau sesizărilor către Parchetul European" legate de Portul Constanța.
"În ceea ce privește funcționarea efectivă a acestor rețele, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Avem o serie întreagă de informații care provin dintr-o anchetă foarte mare derulată în legătură cu activitatea mafiei chineze în portul Salonic, informații care se referă și la aspecte infracționale care se derulează în România. Din păcate pentru autoritățile române, acestea suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informațiilor sau sesizărilor către Parchetul European legate de Portul Constanța. Astfel, noi am putut începe dosare care sunt in rem și despre care nu pot oferi foarte multe detalii, doar în baza informațiilor culese încrucișat din alte cauze EPPO și adunate la nivelul structurii centrale și transmise către birourile din România", a explicat Borcoman.
Potrivit procurorului european, EPPO a început să primească anumite sesizări din partea ANAF, în contextul în care procurorii europeni se ocupă și de fraude cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanța nu a primit "încă concret nicio sesizare", deși există "date că ar exista componente ale mafiei chineze și în acel port".
"Ultimele întâlniri cu autoritățile naționale (n.red. - române) au fost în urmă cu două, trei luni și în continuare, eu am speranța că vom primi astfel de sesizări. Am deschis toate canalele de comunicare pentru că procurorii europeni delegați nu pot merge în port să facă controale fizice. Ei pot primi sesizări de la autoritățile competente și pot declanșa o investigație cu ajutorul organelor de Poliție, cu ajutorul de specialitate al autorităților vamale, dar avem nevoie să primim sesizări pentru a începe astfel de investigație", a punctat Borcoman, adăugând că îi place să creadă că autoritățile naționale "nu ascund informații, ci doar că încă nu au fost suficient de deschise pentru a le transmite" către Parchetul European.
În ceea ce privește infracțiunile din porturi, Cătălin Borcoman a spus că este despre fraudele vamale care intră în competența EPPO, care "sunt reglementate tot în Legea 78 din 2000 privind fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene", dar și despre "fraude transfrontaliere cu TVA, bineînțeles spălarea banilor provenind din astfel de infracțiuni, toate în condițiile existenței unui grup criminal organizat".
TERGIVERSAREA DOSARELOR ÎN ROMÂNIA
Referitor la faptul că încrederea în Justiția din România este foarte scăzută, potrivit unui sondaj INSCOP, Borcoman a dat exemplul unui caz concret, când magistrați spanioli s-au retras dintr-o audiere privind fraude cu bani europeni, după ce o instanță românească, respectiv Tribunalul Cluj, s-ar fi purtat neserios amânând cauza de mai multe ori.
Magistratul a mai declarat că, "din păcate", în rândul celorlalți "colegi procurori europeni" există "foarte multă nedumerire" legată de deciziile adoptate în ceea ce privește "anularea actelor întocmite de lucrătorii de Poliție Judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție".
"De ce doresc să abordez acest subiect? Pentru că a fost foarte greu să le explici procurorilor din alte țări de ce aceste acte nu mai sunt dintr-odată valabile în anumite dosare. La începutul activității, conform prevederilor existente în regulamentul EPPO, care se aplică direct în fiecare stat membru, dar și în Legea 6/2021, prin care România a indicat lucrătorii de Poliție care pot lucra cu procurorii europeni delegați din cadrul EPPO, au fost menționați toți lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Judiciare, adică inclusiv cei din cadrul Direcției Generale Anticorupție. Cu toate acestea, în mai multe cauze, instanțele au anulat și în dosarele noastre acte întocmite de acești polițiști, chiar dacă regulamentul european sau legea adoptată ulterior celei declarate neconstituționale spunea clar că în cazurile EPPO aceștia vor putea îndeplini în mod perfect legal actele. Din păcate, mai departe, deși era o solicitare adresată instanței românești de a întreba Curtea de Justiție a Uniunii Europene, am fost refuzați să fie adresată o astfel de întrebare, refuz pe care eu, personal, cred că e din cauza situației care se întâmplă în prezent în România. Și anume, cea în care judecători, prin recuzare sau prin strămutare, sunt îndepărtați din dosare și astfel încât nici atunci când este obligatoriu să întrebi Curtea de Justiție a Uniunii Europene, judecătorii din România nu mai acceptă", a mai spus Cătălin Borcoman.
Procurorul european a vorbit și despre tergiversarea dosarelor de fraudare a banilor europeni de către instanțe din România, afirmând că a întâlnit situații în care nu au fost motivate hotărâri ale instanțelor "mai multe luni, sau chiar și un an" sau situații în care instanțele nu au luat în discuție menținerea unor măsuri asigurătorii, iar când le-au luat, a fost tardiv și a trebuit să fie ridicate, iar când a cerut reinstaurarea lor pentru a recupera prejudiciile produse fondurilor europene, i s-a refuzat.
"Am întâlnit situații în care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit o competență de a judeca o anumită cauză, de exemplu la București, și trecând peste decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel București a anulat practic decizia în materie de competență și a retransmis cauza la Timișoara pentru ca, în final, aceasta să revină la București, dar cu păstrarea tuturor actelor anulate. Astfel încât, după patru ani de cameră preliminară, ne-am reîntors în prima zi de cameră preliminară pentru că, cu toată această plimbare a dosarului, din cauza negării competenței, s-a ajuns să se anuleze ce se întâmplase timp de patru ani la București", a spus Borcoman, cu referire la un dosar în care au fost mai multe investigații legate de fraudarea fondurilor europene comisă în 2022.
Borcoman a mai spus că au fost și situații în care cercetarea judecătorească "era aproape de final și, dintr-odată, judecătorul cauzei a fost schimbat și s-a reluat de la zero".
"Situații în care nu putem motiva apelurile declarate pentru că nu se motivează achitarea, condamnarea sau restituirea în primă instanță. Și atunci pot să spun că într-adevăr, probabil că se datorează și lipsei de resurse și lipsei de personal, dar sunt probleme în întârzieri majore în judecarea cauzelor în fața instanțelor în dosarele Parchetului European. Nu doresc să vorbesc de ale altor parchete", a mai spus Cătălin Borcoman.
Laura Codruța Kovesi, pe final de mandat la EPP
Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi, primul procuror-șef al Parchetului European (EPPO), se încheie la 31 octombrie, iar de la 1 noiembrie conducerea instituției va fi preluată de germanul Andrés Ritter, în prezent adjunct al acesteia, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat, de asemenea, de șapte ani.
Deși mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kövesi a început la 31 octombrie 2019, Parchetul European și-a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani consacrați construirii noii instituții europene, scrie News.ro.
În aceste condiții, Comisia Europeană a publicat luna aceasta prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, în urmă cu cinci ani, iar concluzia este favorabilă: Parchetul European este considerat "foarte eficient și eficace", cu o valoare adăugată deosebită în anchetele transfrontaliere.
Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel privind Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
CREȘTERE EXPONENȚIALĂ A NUMĂRULUI ANCHETELOR
Evaluarea acoperă aproape integral perioada cât Laura Codruța Kovesi s-a aflat la conducerea EPPO și arată că numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025, iar valoarea activelor înghețate a urcat de la 147,3 milioane la 1,13 miliarde de euro.
În același timp, raportul confirmă și problemele pe care Kövesi le-a invocat în mod repetat: volumul de muncă mult peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicarea neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau în schimbul de informații cu alte instituții.
Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, susține de mult timp că volumul de cazuri al biroului depășește resursele acestuia, iar raportul de evaluare conferă acestui argument o nouă greutate statistică. Propria sinteză a concluziilor realizată de Comisie recunoaște că ambiguitățile juridice din Regulamentul de înființare al EPPO, punerea în aplicare inconsecventă în cele 22 de state membre participante și nivelurile inegale de sprijin național încetinesc în continuare soluționarea cazurilor individuale.
Primul raport de evaluare al Comisiei Europene privind Parchetul Public European a constatat că EPPO a consolidat în mod substanțial apărarea Uniunii împotriva fraudelor care afectează bugetul acesteia, încă de la începerea activității sale, la 1 iunie 2021.
PROBLEMELE ÎNTÂMPINATE DE EPPO
Legiuitorii europeni au conceput Parchetul ca o structură hibridă, iar raportul consideră că această alegere s-a dovedit justificată. Un colegiu central își are sediul la Luxemburg, în timp ce procurorii europeni delegați își desfășoară activitatea în cadrul sistemelor judiciare naționale, aplicând dreptul procedural național în fața instanțelor naționale. Nivelul central identifică legături între cazuri, companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală, acționând separat, le-ar omite aproape cu siguranță.
În ceea ce privește punerea în aplicare a reglementărilor, evaluarea este mult mai puțin favorabilă. Aceasta semnalează ambiguități juridice în cadrul însuși Regulamentului EPPO, divergențe majore în modul în care capitalele au implementat și au alocat resurse pentru acest model, precum și fricțiuni persistente ori de câte ori biroul încearcă să facă schimb de informații cu alte autorități. Sprijinul din partea statelor membre participante rămâne inegal, ceea ce, în practică, face ca unii procurori delegați să se ocupe de dosare mult mai voluminoase decât omologii lor din alte țări.
Recuperarea fondurilor este punctul cel mai slab. Comisia dorește dovezi mai concrete cu privire la rezultatele obținute de birou odată ce un ordin de înghețare se transformă într-o confiscare și banii revin efectiv la bugetul UE. Cifrele privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul, iar raportul menționează acest lucru fără eufemisme, scrie The European Post.
Raportul despre OLAF care însoțește evaluarea EPPO, publicat la 18 septembrie, a constatat că în linii mari, cadrul juridic al OLAF este adecvat scopului, dar aceasta enumeră și o serie de critici deja cunoscute: schimbul de informații, cooperarea cu procurorii din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național atunci când OLAF recomandă recuperarea fondurilor.
COMISIA EUROPEANĂ VREA O REVIZUIRE A REGULAMENTELOR ANTIFRAUDĂ
Ambele documente contribuie la un singur demers. Comisia a demarat o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE în iulie 2025, examinând modul în care OLAF, Parchetul European, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii se integrează între ele. Urmează acum o evaluare comună a impactului care acoperă toate cele trei instrumente.
Momentul ales explică urgența mai bine decât o fac concluziile. Negociatorii se află în pline discuții privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, iar fiecare propunere de a oferi Uniunii noi instrumente de cheltuieli atrage aceeași întrebare din partea ministerelor de finanțe: cine va supraveghea banii ulterior? Un serviciu de urmărire penală al cărui volum de dosare s-a multiplicat de șapte ori în patru ani oferă o parte din răspuns, notează The European Post.
Oficialii de la Bruxelles intenționează acum să integreze concluziile raportului într-o revizuire mai amplă a arhitecturii antifraudă a UE, pe care Comisia a lansat-o în iulie 2025. Această revizuire va include o evaluare comună a impactului care va viza atât Regulamentul EPPO, cât și Regulamentul OLAF și Directiva PIF - instrumentul de drept penal care protejează interesele financiare ale Uniunii -, cu scopul de a elimina lacunele dintre Parchetul European și organismele de anchetă care îi transmit cazurile.
Rămâne de văzut ce va face Bruxelles-ul cu acest document. Reformarea regulamentului ar însemna o bătălie legislativă pe care nimeni nu și-o dorește în plină perioadă bugetară, însă ambiguitățile sunt acum consemnate într-un text oficial. Legiuitorii rareori lasă nefolosită pentru mult timp o listă publicată de deficiențe, iar următorul pachet antifraudă va face, aproape sigur, referire la acesta, subliniază The European Post.
TREI PRIORITĂȚI
Recomandările Comisiei evidențiază trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: se dorește o bază probatorie mai solidă privind modul în care se încheie cazurile EPPO și suma recuperată de anchetatori, o reducere a discrepanțelor dintre modul în care diferitele capitale aplică regulamentul, precum și un schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, astfel încât pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori.
Această lacună în materie de probe este tocmai ceea ce raportul de evaluare al EPPO își propune să reducă, iar mai multe state participante s-au confruntat cu critici repetate din partea Comisiei pentru alocarea de resurse insuficiente procurorilor delegați, o deficiență care, potrivit raportului, subminează capacitatea oficiului de a transforma anchetele în condamnări.
Pentru cetățeni, miza practică este clară: fiecare euro din fondurile UE recuperat prin dosarele EPPO este un euro pe care trezoreriile naționale sau viitoarele cicluri bugetare nu trebuie să îl înlocuiască. Având în vedere că CE urmează să prezinte propunerile sale privind arhitectura de combatere a fraudei odată ce se va încheia evaluarea comună de impact, raportul de evaluare al EPPO pare destinat să devină un punct de referință în negocierile privind prerogativele biroului și independența sa față de presiunile politice naționale.
CONCLUZIILE RAPORTULUI COMISIEI EUROPENE
Redăm în continuare concluziile raportului CE din 21 septembrie referitor la activitatea EPPO:
"EPPO a reușit să pună în funcțiune un sistem de anchetă penală și urmărire penală la nivelul UE care funcționează eficient, îmbunătățind în mod semnificativ peisajul național, care anterior era fragmentat.
Cele mai importante realizări ale sale constau în capacitatea instituțională pe care a dezvoltat-o, în anchetele transfrontaliere coordonate pe care le-a facilitat și în dezvoltarea unor capacități operaționale care nu existau anterior.
Valoarea sa adăugată la nivelul UE este, prin urmare, evidentă în toate cazurile, dar în special în ceea ce privește coordonarea și aplicarea legii la nivel transfrontalier.
Relevanța sa rămâne ridicată, iar structura sa generală este, în mare măsură, coerentă.
În același timp, EPPO este încă un organism relativ tânăr, care își desfășoară activitatea într-un domeniu în care procedurile penale sunt complexe și adesea de lungă durată. Prin urmare, impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil într-un mod precis și cuantificabil. Deși performanța instituțională și operațională este bine demonstrată, vor fi necesare mai mult timp și date mai mature pentru a evalua în mod eficient rezultatele la nivel de efect - precum condamnările definitive, recuperările financiare confirmate și efectele de descurajare.
În plus, EPPO a evoluat sub presiuni operaționale care s-au abătut semnificativ de la ipotezele care au stat la baza proiectului legislativ inițial, în special în ceea ce privește volumul de dosare și cerințele de resurse.
Sistemul funcționează, de asemenea, sub constrângeri, inclusiv ambiguități juridice și variabilitatea cadrelor juridice și procedurale naționale, care pot afecta coerența și eficiența activităților EPPO.
Evaluarea identifică, de asemenea, domenii care necesită îmbunătățiri. Acestea includ:
(i) consolidarea bazei de dovezi privind rezultatele, hotărârile judecătorești și recuperările;
(ii) reducerea divergențelor în punerea în aplicare la nivel național;
(iii) îmbunătățirea garanțiilor procedurale pentru suspecți și persoanele acuzate;
(iv) raționalizarea normelor EPPO privind protecția datelor;
și
(v) consolidarea cooperării și a schimbului de informații cu actorii relevanți și cu autoritățile din țările terțe.
O atenție continuă acordată instrumentelor operaționale, resurselor și cadrelor juridice va fi esențială pentru a ține pasul cu formele de fraudă din ce în ce mai complexe și digitale. Aceste constatări vor contribui la o reflecție mai amplă în contextul revizuirii în curs a arhitecturii antifraudă a UE".
