Anchete la nivelul industriei de jocuri video în UE: Sunt vizați 9 dezvoltatori, inclusiv Ubisoft

Investigațiile, lansate miercuri, vizează companiile Ubisoft EMEA SAS, Crytek GmbH, InnoGames GmbH, King.com Operations (Malta) Limited, Mojang AB, Plarium Europe S.à.r.l., PLR Worldwide Sales Limited, Riot Games Limited și Supercell Oy.

Prin aceste acțiuni, Rețeaua CPC dă curs “Principiilor-cheie privind monedele virtuale din cadrul jocurilor” - un set de orientări bazate pe legislația UE privind protecția consumatorilor, care promovează transparența și echitatea în utilizarea monedelor virtuale în jocuri, arată Comisia Europeană.

CITEȘTE ȘI GPT-6.1 Sol promite performanță de flagship cu costuri mici

Acțiunile coordonate urmăresc asigurarea aplicării următoarelor principii:

Stabilirea unor prețuri clare și transparente: afișarea prețului real (în moneda curentă) al obiectelor și monedelor virtuale din joc pe care consumatorii trebuie să le achiziționeze pentru a juca.

Evitarea ascunderii costurilor: evitarea utilizării mai multor tipuri de monede sau a mecanismelor de schimb valutar care fac dificilă înțelegerea prețului real.

Evitarea impunerii achizițiilor nedorite de monedă virtuală: jucătorii nu trebuie să se simtă obligați să cumpere cantități excesive de monedă virtuală pentru a avansa în joc sau pentru a se bucura de acesta.

Furnizarea de informații clare înainte de achiziție: jucătorii trebuie să aibă acces la informații ușor de înțeles înainte de a cumpăra monede virtuale sau obiecte în cadrul jocului.

Respectarea dreptului de retragere: jucătorii trebuie să fie informați cu privire la dreptul lor de a se retrage din contracte în termen de 14 zile, inclusiv în ceea ce privește moneda virtuală neutilizată.

Utilizarea unor termeni și condiții echitabile și ușor de înțeles: termenii și condițiile jocurilor trebuie să fie echitabile și clare pentru jucători.

Protejarea consumatorilor vulnerabili: companiile trebuie să se asigure că jocurile oferă măsuri de protecție adecvate pentru toți consumatorii, inclusiv pentru utilizatorii vulnerabili, cum ar fi copiii.

CITEȘTE ȘI Apple se reformează sub noul CEO

De asemenea, Rețeaua CPC a adoptat o declarație comună, stabilind o abordare unitară pentru protejarea drepturilor jucătorilor în calitate de consumatori pe piața UE.

“Aproximativ jumătate dintre europeni se joacă jocuri video, ceea ce face din industria jocurilor o componentă majoră a economiei noastre digitale și a vieții cotidiene. O astfel de amploare implică și responsabilitate.

Industria trebuie să se asigure că jocurile sale nu expun jucătorii - în special copiii - la practici dăunătoare sau neloiale. Jocul trebuie să fie corect, iar regulile trebuie respectate. Autoritățile naționale, cu sprijinul Comisiei, se vor asigura că acestea sunt aplicate”, a declarat Michael McGrath, Comisar pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor.

Context

Rețeaua CPC este formată din autorități naționale responsabile cu aplicarea legislației UE privind protecția consumatorilor. Acționând în comun și sub coordonarea Comisiei Europene, acestea iau măsuri împotriva încălcărilor legislației privind protecția consumatorilor care afectează un număr mare de persoane și implică mai multe state membre.

În 2025, Rețeaua CPC a inițiat un dialog cu industria jocurilor video pentru a asigura conformitatea cu principiile-cheie menționate.

CITEȘTE ȘI Mărturisire surprinzătoare: “Riscuri existențiale” pentru omenire. Listarea Anthropic: Compania pariază masiv pe rolul AI în economie, însă chiar ea admite că este vorba de costuri uriașe și chiar riscuri mari la adresa omenirii

Întrucât dialogul nu a condus la rezultate satisfăcătoare, Rețeaua a trecut la o analiză a pieței și a identificat mai multe jocuri care necesită o evaluare suplimentară.

Jocurile identificate sunt Hunt: Showdown 1896, Forge of Empires, Candy Crush Saga, Minecraft, Mech Arena, Gardenscapes, Valorant, Clash of Clans și For Honor, ultimul dezvoltat în principal de Ubisoft Montreal, cu contribuții adiționale inclusiv din partea Ubisoft București. 

În paralel, Rețeaua CPC desfășoară o acțiune care vizează Activision Blizzard UK, pentru a asigura conformitatea cu legislația UE privind protecția consumatorilor în cazul jocurilor Diablo Immortal și Call of Duty Mobile.

În cadrul acestei acțiuni, Rețeaua CPC examinează modul în care sunt vândute monedele virtuale din jocuri, modul în care sunt colectate datele cu caracter personal ale jucătorilor, dacă jocurile au un design care favorizează dependența, setările standard pentru controlul parental, marketingul direct către copii, afișarea informațiilor precontractuale și blocarea conturilor de joc.

Conform unui raport realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), industria dezvoltatoare de jocuri din România a generat o cifră de afaceri de aproximativ 341 de milioane de euro în 2025.

CITEȘTE ȘI TotalSoft, companie fondată în România, deschide un birou în Dubai

Anul trecut au fost lansate 63 de jocuri dezvoltate în România, de 2,5 ori mai multe decât în urmă cu doar doi ani.

Cele mai mari companii din industria dezvoltatoare de jocuri video din România în 2025, după cifra de afaceri, sunt Electronic Arts România, Ubisoft, Amber Studio, Green Horse Games, Gameloft România, Quantic Lab, Playtika, Super Hippo Games, Fortis Games și SuperPlay.

România are, în același timp, o comunitate de aproximativ 8,6 milioane de jucători, ceea ce plasează jocurile video printre cele mai răspândite forme de entertainment digital din țară.

Ubisoft România a raportat pentru 2025 un profit net de 20,95 milioane de lei, cu 22,8% sub nivelul atins în anul precedent, iar cifra de afaceri a scăzut cu 8%, de la 348,15 milioane de lei la 320,33 milioane de lei.

În privința numărului mediu de angajați, acest indicator a avut de asemenea o dinamică negativă, scăzând de la 1.557 persoane la 1.349 persoane.

La începutul anului, grupul francez Ubisoft, unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de jocuri video în România, prezent cu două studiouri pe piața locală, a anunțat o amplă reorganizare la nivel global, inclusiv concedieri și anularea unor titluri importante.

CITEȘTE ȘI Kyndred, un startup românesc care produce companioni AI, atrage finanțare de la Early Game Ventures

Acțiunile Ubisoft s-au prăbușit cu 33% pe bursa de la Paris în urma anunțului, înregistrând cel mai abrupt declin de la listarea companiei, în 1996.

Ubisoft a intrat în România în 1992, înființând la București primul său studio de producție din afara Franței.

Ubisoft București este al doilea cel mai mare studio Ubisoft din lume.

Compania are peste 1.500 de angajați în București și dezvoltă aici, printre altele, celebrele jocuri Assassin's Creed, Tom Clancy's Ghost Recon, Watch Dogs și Just Dance.

Grupul francez deține un studio și în Craiova, deschis în 2008, cu peste 100 de angajați.