Deciziile adoptate de-a lungul timpului privind salarizarea bugetarilor au generat în administrație un haos în care un angajat are un salariu și de 4 ori mai mare sau mai mic decât un alt bugetar cu aceeași funcție dintr-o altă instituție sau chiar din același minister, iar un consilier juridic este plătit mai prost decât un șofer. Bugetarii sunt astăzi plătiți diferit în funcție și de persoana la cabinetul căreia lucrează fiecare în minister, chiar dacă au aceeași funcție.
Astfel, un consilier din Ministerul Educației are un salariu minim net de 1.025 lei și unul maxim net de 4.092 lei (diferență generată de funcția persoanei la cabinetul căreia lucrează), unul din Ministerul Dezvoltării are un salariu minim de 1.631 lei și unul maxim de 5.951 lei, unul din Ministerul Justiției are un salariu minim de 3.952 lei și unul maxim de 9.012 lei, în timp ce diferența salarială din Ministerul Muncii pentru un consilier este de 807 lei-12.769 lei.
Practic, personalul angajat la cabinetul miniștrilor / secretarilor de stat are un nivel al veniturilor salariale mai consistent față de personalul similar din direcțiile de specialitate, indiferent că angajații au aceeași funcție.
Un șofer din Ministerul Educației are un salariu minim de 1.420 lei și unul maxim de 2.339 lei, în timp ce colegii săi sunt plătiți cu 1.238 lei (în Ministerul Transporturilor), cu 2.294 lei (în Ministerul Dialogului) sau cu 1.505 lei (în Ministerul Justiției).
Un curier din Ministerul Dialogului Social este plătit lunar cu 2.294 lei, unul din Ministerul Dezvoltării încasează 1.686 lei, unul din Ministerul Agriculturii primește 1.075 lei, în timp ce unul care lucrează pentru Ministerul Economiei este remunerat doar cu 867 lei.
Nici bufetierii nu scapă de aceste diferențe de salarizare, unul din Ministerul Economiei fiind plătit cu 811 lei, iar unul din Ministerul Finanțelor fiind salarizat cu până la 1.939 lei.
Deoarece unele ministere nu au o constrângere în a acorda sporuri / ore suplimentare care să determine creșteri semnificative ale veniturilor nete, astfel de diferențe apar și pentru funcții mai înalte.
Dacă un director general din Ministerul Agriculturii are un salariu net de 5.018 lei, unul din Ministerul Economiei este plătit lunar cu 7.040 lei.
Astfel de diferențe între ministere și în interiorul unei instituții au condus la cazuri actuale în care cel mai mare salariu net al unui consilier juridic clasa I din Ministerul Economiei, de 2.050 lei, este foarte aproape de cel mai mic salariu net al unui șofer de la Ministerul Muncii și mai mic decât cel mai mare salariu al unui șofer din același minister.
Guvernul lucrează în prezent la un proiect de salarizare, cu promisiunea că va elimina aceste discrepanțe.
