Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate a PNL și USR cu privire la proiectele de lege adoptate de majoritatea PSD/ALDE în Parlament, la inițiativa senatorului Daniel Zamfir. Legile care vizează plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de către recuperatorii de creanțe sunt, astfel, neconstituționale și nu vor intra în vigoare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Cele trei proiecte legislative au fost inițiate de senatorul ALDE Daniel Zamfir și votate de majoritatea PSD/ALDE în Camera Deputaților, chiar în aceeași zi în care Guvernul anunța Ordonanța 114/2018, care a introdus și o taxă pe activele bancare. Zamfir este autorul Legii privind darea în plată, care a fost amendată de CCR, prin introducerea condiției privind impreviziunea și a Legii pentru conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, care a fost anulată de CCR.
Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar - fișă
În forma inițială a proiectului introdus de senatorul Daniel Zamfir se stipula plafonarea dobânzii remuneratorii și a celei penalizatoare la un nivel ce nu putea depăși cu mai mult de 50% dobânda legală, care este egală cu dobânda cheie a BNR. Proiectul nu s-ar fi aplicat în cadrul relațiilor dintre bănci și clienți, însă a fost modificat în Senat, unde s-au introdus referiri directe la creditele oferite de bănci și IFN, prin introducerea unui articol cu trimitere la definiția dobânzii anuale efective dintr-o lege de protecție a consumatorilor (OUG 52/2016).
Plafoanele maxime introduse la Senat au fost de 2,5 ori dobânda legală pentru creditele ipotecare și de 18% pe an pentru cele de consum.
În Camera Deputaților, în ședința de plen, au fost introduse noi amendamente. În forma finală, dobânda anuală efectivă „nu poate depăși cu mai mult de 3 puncte procentuale” (textul este neclar aici, pentru că nu face trimitere la o bază, susține Opoziția, dar probabil se referă la dobânda legală), în cazul creditelor ipotecare/imobiliare contractate pe o perioadă mai mare de 10 ani, 18% pe an în cazul creditelor de consum și 50% în cazul creditelor de până la 3.000 de euro echivalent.
Totodată, legea ar urma să se aplice și creditelor în derulare, „pentru echilibrarea riscurilor contractuale (…) pentru care este îndeplinită condiția privind impreviziunea”. Formularea referitoare la impreviziune a fost introdusă în Camera Deputaților.
Sancțiunea pentru încălcarea legii este decăderea din dreptul de a percepe dobânda legală.
Pe de altă parte, așa cum remarcă și PNL și USR în sesizarea de neconstituționalitate, în OG 13/2011 ar rămâne neschimbat un articol care stipulează clar că dobânzile percepute sau plătite de instituțiile de credit și de instituțiile financiare nebancare, precum și modul de calcul al acestora, se stabilesc prin reglementări specifice, ceea ce introduce o contradicție de reglementare chiar în interiorul legii.
Opoziția a reclamat că textul adoptat de Parlament încalcă Constituția în mai multe puncte, inclusiv prin încălcarea dreptului la liberă inițiativă și la proprietate, dar și prin lipsa de claritate și predictibilitate.
Acest proiect a fost declarat neconstituțional în ansamblul său.
Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori - fișă
Proiectul adoptat de Parlament introduce noi articole în OUG 50. Acestea limitează dreptul cesionarilor de creanțe de a percepe de la consumatori o sumă mai mare decât dublul sumei plătite de aceștia pentru a cumpăra creanța de la cedent.
Acest lucru înseamnă, spre exemplu, că o firmă de recuperare creanțe care a cumpărat un credit neperformant cu o valoare nominală de 100 de lei, pentru care a plătit unei bănci sau unei IFN 20 de lei, nu va putea cere de la debitor mai mult de 40 de lei.
Totodată, un alt articol acordă dreptul debitorului-cedat să se elibereze de datorie prin plata către cesionar cel mult dublul prețului plătit de cel din urmă pentru dobândirea creanței, fără costuri suplimentare.
„Pentru echilibrarea riscurilor contractuale”, prevederile celor două articole se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la data intrării în vigoare, se mai arată în lege.
În sesizarea de neconstituționalitate, Opoziția a scris că legea nu are nicio motivare reală și că susținerile din expunerea de motive „aruncă anatema asupra unui sector economic și pornesc de la o prezumție absolută și vădit eronată de speculă, cauză ilicită și abuzuri contra consumatorilor”.
În expunerea de motive se arată că debitorii ajunși la recuperatorii de creanțe s-ar afla într-o poziție de „lipsire de libertate” și că „nu poate fi clamată libertatea absolută a pieței” în fața unor categorii dezavantajate.
Opoziția mai susține, de asemenea, că reglementarea încalcă Constituția în ceea ce privește economia de piață și dreptul la proprietate.
Proiectul a fost declarat neconstituțional.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing precum și pentru completarea art.120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului - fișă
Legea scoate caracterul de titlu executoriu al contractelor încheiate cu consumatorii. Acest lucru înseamnă că băncile vor fi nevoite să dea clienții rău-platnici în judecată pentru a putea începe executarea silită, ceea ce va crește perioada de recuperare a creanțelor, dat fiind că procesele durează și câțiva ani în instanțele românești.
Totodată, penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit.
În sesizarea trimisă CCR, Opoziția susține că legislația de protecție a consumatorilor conține suficiente garanții și a evoluat în ultimii ani, astfel că „suprimarea forței executorii a contractului de credit apare ca fiind nu o măsură de protecție reală a consumatorilor, ci ca o măsură contra stabilității sistemului financiar bancar”.
Totodată, PNL și USR mai scriu că lipsirea de titlul executoriu al contractelor de leasing ar putea duce la un comportament abuziv din partea utilizatorilor care nu mai plătesc ratele, iar aceștia ar putea utiliza bunul pentru o perioadă de câțiva ani fără să plătească, până la finalizarea formalităților în instanță de către finanțator.
Legea mai introduce și posibilitatea ca utilizatorului unui bun contractat în leasing sau un terț propus de acesta să aibă dreptul prioritar de a cumpăra bunul, în cazul în care s-a ajuns în situația ca ratele să nu fie plătite timp de trei luni consecutiv, iar acesta a fost predat firmei finanțatoare.
Acest proiect a fost declarat,de asemenea, neconstituțional în ansamblul său.
