Asalt total asupra sistemului bancar - Parlamentul a adoptat toate proiectele senatorului Zamfir ”împotriva cămătăriei”: Dobânzi plafonate, modificări importante la leasing și limitarea sumelor recuperate la cesionarea creanțelor

La doar câteva ore de la anunțul Guvernului privind introducerea ”taxei pe lăcomie”, prin care profitul băncilor va fi impozitat în funcție de nivelul ROBOR, Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a aprobat trei proiecte ale senatorului Daniel Zamfir, denumite de acesta ”împotriva cămătăriei”, prin care sunt plafonate dobânzile la credite, sunt limitate sumele ce pot fi recuperate din creanțe și este eliminat caracterul de titlu executor al contractelor de credit, inclusiv la leasing.

La începutul lunii iulie, senatorul Zamfir anunța că liderii partidelor de guvernare sunt de acord cu aprobarea proiectelor, dar după mai bine de o lună de la începerea noii sesiuni parlamentare, în luna octombrie, senatorul Zamfir a transmis oficial o solicitare pentru dezbaterea în regim de urgență a proiectelor în comisii și adoptarea lor în plenul Camerei Deputaților, având în vedere că fuseseră adoptate de Senat în urmă cu jumătate de an.

Când nici nu mai spera ca proiectele să fie dezbătute anul acesta și cu câteva ore înainte ca Guvernul să anunțe impunerea ”taxei pe lăcomie”, senatorul Zamfir a fost anunțat că propunerile sale intră în dezbaterea comisiilor de specialitate. Astfel, marți toate proiectele sale au fost aprobate în decurs de o oră, iar miercuri au fost și aprobate de plenul Camerei Deputaților.

Proiectele vor fi transmise la promulgare, dar opoziția a anunțat deja că le va ataca la Curtea Constituțională, așa că intrarea lor în vigoare va mai întârzia în aceste condiții. 

CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Guvernul impune cea mai mare taxă bancară din Europa, peste rețeta Viktor Orban. Cum vor fi afectate băncile

Unul dintre cele mai contestate proiecte ale senatorului este cel care viza plafonarea dobânzilor remuneratorii și penalizatoare. Proiectul, în forma adoptată de Senat, propune limitarea la de 2,5 ori multiplul dobânzii de politică monetară pentru ratele creditelor ipotecare (un plafon de 6,25% la valorile curente) și la 18% pentru creditele de consum, inclusiv pentru împrumuturile în derulare.

În plenul Camerei Deputaților, însă, au fost stabilite noi praguri de plafonare a acestor dobânzi.

Astfel, plafonul pentru dobânda creditelor ipotecare a fost modificat de la de 2,5 ori dobânda legală la un prag ce nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 3 puncte procentuale, inițiatorul motivând că astfel s-ar evita fluctuațiile majore generate de o eventuală oscilație a valorii dobânzii legale.

A fost stabilit însă un plafon mai mare al dobânzii la creditele de consum, de 50%, pentru acele împrumuturi mai mici de 3.000 de euro, echivalent în lei. Pentru creditele de consum peste această valoare pragul rămâne la cel mult 18%.  

În fine, un al treilea amendament adoptat în plen de deputați rezolvă una din problemele de constituționalitate ale actului normativ, semnalate chiar de Guvern, și prevede că legea se aplică contractelor în derulare doar dacă este îndeplinită condiția privind impreviziunea.

Băncile comerciale, BNR și instituțiile financiare nebancare au respins ideea plafonării administrative a dobânzilor la credite. BNR a venit cu o propunere alternativă privind nivelul plafoanelor, diferențiate pe mai multe categorii de credite, cu mențiunea că acestea nu ar urma să se aplice împrumuturilor în derulare. IFN ar putea fi cele mai afectate de o limitare drastică a dobânzii la creditele de consum, în condițiile în care acestea acordă împrumuturi pe termen scurt și foarte scurt.

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Măsurile fiscale anunțate ieri de Guvern, cu aplicare de anul viitor

Un al doilea proiect adoptat de Parlament modifică OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și instituie limite severe pentru sumele ce pot fi recuperate de la debitori de către cumpărătorii de creanțe.

Astfel, cesionarii de creanțe vor putea recupera de la debitorii consumatori maximum dublul sumei plătite pentru creanță. Totodată, debitorii vor avea drept de a plăti cesionarului dublul sumei cu care creanța a fost cumpărată și să se elibereze astfel de datorie. Altfel spus, dacă o firmă de recuperare a cumpărat o creanță de 100 de lei cu 10 lei, atunci nu ar avea voie să ceară debitorului cedat mai mult de 20 de lei, în timp ce în momentul de față are dreptul să încerce recuperarea creanței integrale.

Băncile, BNR și Fondul Monetar Internațional au criticat inițiativa, considerând că va genera mai multe credite la nivelul sistemului bancar, pentru că firmele de recuperare nu vor mai dori să cumpere creanțe neperformante în aceste condiții.

Cesiunea de creanțe a fost principalul instrument prin care băncile au redus rata creditelor neperformante de la un nivel de vârf de 22% în 2013 la circa 6% în martie 2018 – cu mențiunea că cele mai multe împrumuturi vândute de bănci erau aferente companiilor.

În perioada 2015-2017 băncile din România au vândut împrumuturi neperformante de 8,5 miliarde de euro (circa 38 de miliarde de lei), fiind de departe cea mai mare piață din regiune pentru acest tip de tranzacții. În primele trei luni ale anului instituțiile de credit au vândut împrumuturi de 881 de milioane de euro.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Bursa suferă un declin de peste 1%. Veștile privind taxa pe activele bancare, plafonarea prețului gazelor și noile prevederi privind Pilonul II de Pensii au venit abia după închiderea pieței

Cel de-al treilea proiect adoptat vizează modificarea legii leasingului și a celei privind instituțiile de credit.

Proiectul elimină caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori și bănci, inclusiv la leasing. Penalitățile și alte obligații de plată nu vor putea depăși, totodată, 50% din suma restantă la rezilierea contractului de credit, iar consumatorii datornici vor putea vinde bunul luat în leasing deși nu sunt proprietari, se mai arată în proiect.

Zamfir susține că eliminarea titlului executoriu va forța instituțiile de credit să apeleze la instanță, care va verifica, astfel, dacă există clauze abuzive, înainte ca creditorii să poată începe executarea silită.

Eliminarea caracterului de titlu executoriu ar însemna că toate cererile privind obținerea titlului să se mute în instanță, care va stabili dacă datoria este certă, lichidă și exigibilă.

Firma de consultanță KPMG, care a realizat un studiu de impact la solicitarea băncilor, estima că acest lucru ar întinde procesele pe 3 ani de zile, perioadă în care debitorii ar putea fi forțați să plătească sume suplimentare pentru cheltuielile de judecată, iar băncile ar acumula mai multe credite neperformante.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Măsură excepțională în cazul acțiunilor Băncii Transilvania din cauza taxelor anunțate de Guvern - limita de scădere a prețului acțiunilor pe bursă a fost extinsă la 25%. Bursa scade cu 10%

Și Senatul a adoptat miercuri, ca primă cameră a Parlamentului, însă, un alt proiect al senatorului Zamfir, potrivit căruia sunt redefinite condițiile în care judecătorii vor evalua situația de impreviziune în care ajung debitorii, ceea ce ar face, teoretic, mult mai ușor de admis cererile de dare în plată.

Astfel, se va considera că se aplică darea în plată automat în condițiile în care imobilul locuință cu care este garantat un credit ipotecar s-a depreciat cu mai mult de jumătate față de momentul contractării împrumutului, în cazul în care valuta creditului s-a apreciat cu mai mult de 20% față de leu (deci pentru toate creditele în valută contractate înainte de criză), dacă gradul de îndatorare a crescut față de momentul acordării creditului și debitorul a fost executat silit. Starea de impreviziune se va prezuma, fiind de datoria creditorului să dovedească în instanță faptul că nu sunt îndeplinite cererile de admisibilitate.

Proiectul adoptat de Senat va fi transmis spre dezbatere acum Camerei Deputaților.