Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în noiembrie, cu un deficit de cont curent în creștere la 20,2 miliarde de euro. Deși în retragere de la nivelul foarte ridicat din 2022, deficitul extern rămâne la un nivel foarte ridicat și se va apropia cel mai probabil de 7% din PIB pe întreg anul trecut. Totodată, fluxul de investiții străine este în scădere și acestea acoperă mai puțin de o terime din deficitul de cont curent, cel mai redus nivel de după 2011.
Deficitul extern a continuat să scadă în octombrie față de aceeași perioadă din 2022, atât în volum cât și ca pondere în economie, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii exporturilor nete de servicii. Pe de altă parte, investițiile străine directe s-au redus puternic față de anul trecut și acoperă doar o treime din ieșirile din contul curent, în timp ce datoria externă este în creștere.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a scăzut cu 24% în primele 9 luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecută, pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și a creșterii excedentului din servicii. Sectorul IT&C a depășit transporturile în rândul celor mai mari contribuitori la intrările nete de valută, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro.
Deficitul de cont curent a urcat în august față de iulie, dar rămâne sub nivelul înregistrat în primele 8 luni din 2022. Și investițiile străine directe sunt însă în scădere, în timp ce datoria externă e în creștere.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a s-a redus de la 15,2 miliarde de euro la 11,9 miliarde de euro la 7 luni. Deși în scădere, deficitul extern rămâne printre cele mai ridicate din regiune și trebuie finanțat cu datorie externă, aflată și ea într-o creștere de circa 18% la 116,4 miliarde de euro. Investițiile străinilor în România au scăzut simțitor, cu aproape 30% în ianuarie-iulie față de anul precedent.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 miliarde de euro în primele trei luni din 2023, în scădere cu 425 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2022. Evoluția vine pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și al creșterii excedentului din servicii. Luna martie arată o înrăutățire a situației comparativ cu februarie.
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 949 de milioane de euro în ianuarie, față de 1,14 miliarde de euro în prima lună a anului trecut. Îmbunătățirea a venit pe fondul creșterii deficitelor din comerțul cu bunuri și din contul de venituri primare, evoluții contrabalansate, însă, de creșterea excedentelor din servicii și din contul de venituri secundare. Anul trecut deficitul de cont curent a atins un nou record nominal și a depășit pragul de 9% din PIB, fiind considerat ”deosebit de îngrijorător” de către banca centrală. De partea pozitivă a lucrurilor, investițiile străine directe continuă să crească.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Deficitul de cont al balanței de plăți a ajuns la 7,57 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie din acest an, față de 4,11 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica contului curent a continuat să se înrăutățească, pe fondul creșterii importurilor nete de bunuri și al ieșirilor de bani din contul veniturilor primare. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a adâncit de la 2,7 miliarde de euro în primele trei luni din 2021 la circa 4,7 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii pe deficit al contului de venituri primare. Investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent a crescut în 2021 cu 55% la aproape 17 miliarde de euro, cu 6 miliarde peste nivelul din 2020. Comerțul cu bunuri a generat cea mai mare parte din deteriorare, dar și balanța intrărilor din venituri a înregistrat date mai slabe. Pe de altă parte, date mult mai bune vin din zona investițiilor străine directe, unde fluxul a crescut de mai bine de două ori la 7,25 miliarde de euro, insuficient însă pentru a acoperi deteriorarea balanței de plăți.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte investițiile străine arată o revenire viguroasă și arată o creștere mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 3,401 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, crescând cu 837 milioane de euro, respectiv 32%, de la cele 2,564 miliarde de euro ale deficitului din perioada ianuarie - mai 2018.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5% la 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2019, de la 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2015, pe fondul creșterii mai accelerate a importurilor de bunuri și servicii în comparație cu exporturile. Totodată, investițiile străine directe sunt în scădere și acoperă doar parțial deficitul.