Banca Centrală Europeană pregătește noi operațiuni de finanțare pe termen lung pentru bănci, nemulțumită de inflația sub țintă și de creșterea economică redusă din zona euro. În afara uniunii monetare, țări precum România se confruntă cu o inflație ridicată, dar și cu teama de a majora dobânzile prea mult pentru a o reduce, de teama banilor fierbinți.
Banca Națională a României vorbește, din nou, cu îngrijorare despre deteriorarea poziției externe a României – în condițiile creșterii mai accelerate a importurilor față de exporturi – și este preocupată de efectele acesteia asupra perspectivei inflației și a încrederii în moneda națională, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. Banca centrală se așteaptă, în continuare, la creșterea rapidă a salariilor, care merge în consum și mai departe în deficitul comercial, și vede ca improbabilă o revenire semnificativă a investițiilor. Totodată, BNR notează și incertitudinile mari generate de trecerea la noul indice de dobândă pentru consumatori - IRCC.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că până acum a îndemnat verbal băncile să plătească dobânzi mai mari deponenților, însă începând din lunile de vară aceștia se vor vedea nevoiți să crească bonificațiile pentru economisire la un nivel cel puțin egal cu cel al dobânzii cheie de 2,5% pe an, în condițiile în care banca centrală va retrage lichiditatea din sistem și ar putea să nu mai țină deloc operațiuni repo. Totodată, Isărescu spune că o creștere a ratei cheie în acest an nu este exclusă, dar nici nu este previzionată.
Banca Națională a României a majorat prognoza de inflație pentru finele lui 2019 de la 3% la 4,2%, pe fondul unei creșteri mai mari ale prețurilor la legume, fructe și ouă, dar și la carburanți și tutun.
Banca Națională a României se așteaptă la o inflație mai ridicată decât prognoza anterior, după ce rata creșterii anuale a prețurilor de consum a ajuns la 4,1% în aprilie, depășind pentru a treia lună consecutiv intervalul de variație țintit de BNR de 1,5 – 3,5%.
Creșterea prețurilor nu dă semne că s-ar opri prea curând. Inflația se depărtează tot mai mult de ținta BNR, iar oficialii băncii centrale vorbesc deschis de presiunile pe deprecierea leului, dar s-au abținut să mărească dobânda cheie în ultimul an, combătând anticipațiile mai mult din vorbe – moral suasion, cum îi spune în păsăreasca bancară. Ce cred analiștii - va acționa BNR la ședința de miercuri sau vor condamna verbal creșterile de prețuri într-un an cu două rânduri de alegeri?
Rata anuală a inflației IPC a crescut de la 3,27%, în decembrie 2018, la 3,32% în ianuarie și 3,83% în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variație al țintei și peste valoarea previzionată, a anunțat BNR, într-un comunicat prin care explică decizia de menținere a dobânzii de politică monetară la 2,5%. Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări în acest interval, însă evoluția ratei inflației a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor și fructelor, dublată de majorarea prețului produselor din tutun și avansul componentei de bază a inflației, precizează BNR.
Măsurile fiscale recente adoptate de Guvern prin Ordonanța 114/2018 au dominat discuțiile din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 februarie. BNR consideră că politica fiscală generează presiuni inflaționiste, incertitudini ridicate și va reduce creșterea economică, inclusiv ca urmare a afectării investițiilor și consumului. Conducere BNR remarcă deprecierea leului din ianuarie și estimează o o scumpire a importurilor, în condițiile unui deficit de cont curent în creștere ce necesită „atenție sporită”.
Banca Națională a României a majorat ușor, cu 0,1 puncte procentuale, prognoza de inflație pentru 2019 la nivelul de 3% și estimează că rata inflației va fi de 3,1% în 2020. Guvernatorul spune că anticipațiile inflaționiste rămân sub control, dar că există pericolul ca acestea să fie deteriorate de declarațiile publice ale oficialilor guvernamentali care atacă banca centrală sau de măsuri fiscale precum Ordonanța 114.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, precum și menținerea la 1,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).
Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor avea un efect disruptiv asupra sistemului financiar și a sectoarelor de energie, utilități și telecom, arată o analiză a BCR. Totodată, măsura stabilirii taxei bancare de variația indicelui ROBOR are putea avea consecințe asupra controlului politicii monetare de către Banca Națională a României.
Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu. Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate.
Conducerea Băncii Națională a României se arată preocupată de scăderea investițiilor în economie, lucru ce ar putea afecta echilibrele interne și externe ale țării. Totodată, BNR vede o accelerare a economiei peste potențialul real de creștere în 2019, însă sub incertitudinile riscurilor din piața muncii și a celor din politica fiscal-bugetară.
Banca Națională a României a păstrat prognoza privind rata anuală a inflației la 3,5% pentru decembrie 2018 și a majorat cu 0,2 puncte procentuale estimarea pentru finele anului viitor, la 2,9%.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că dobânzile din piața interbancară „sunt unde trebuie” în acest moment și că banca centrală consideră că rata ROBOR la 3 luni, relevant pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, se va plasa și în perioada următoare în același interval de fluctuație de 3,1-3,4% din ultima perioadă.
Analiștii economici se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină dobânda de politică monetară la 2,5% în ședința din 6 noiembrie, ultima din acest an, deși inflația rămâne la un nivel ridicat și va fi, probabil, în afara țintei băncii centrale în acest an.
Conducerea Băncii Naționale a României constată că piața muncii ar putea deveni și mai dezechilibrată în perioada următoare, în situația adâncirii deficitului de forță de muncă. BNR notează și o decelerare a economiei în acest an și estimează că trimestrul 3 va aduce date mai proaste decât cele anticipate, urmând ca rata de creștere a PIB să accelereze în ultimele trei luni ale anului. Totodată, banca centrală avertizează că există presiuni pe partea de ofertă – petrol și alimente – care ar putea duce la dezancorarea anticipațiilor inflaționiste, dacă evoluțiile se materializează.
BNR a menținut astăzi dobânda cheie la 2,5%, în linie cu așteptările pieței. Banca centrală notează printre riscurile la adresa evoluției inflației factori interni, precum evoluția prețurilor administrate, piața muncii și politica fiscală, dar și factori externi, precum politica Băncii Centrale Europene, care n-a început încă să crească dobânda, și politica băncilor centrale din regiune, potrivit comunicatului de presă de după ședința Consiliului de Administrație, pe care îl redăm mai jos.
Banca Națională a României a păstrat la 2,5% dobânda cheie și a furnizat pieței lichiditate de peste 10 miliarde de lei, acționând împotriva așteptărilor analiștilor, care vedeau o întărire a politicii monetare, în contextul inflației aflate peste țintă. Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut și leul s-a depreciat față de euro.
Rata anuală a inflației a fost de 5,4% în iunie, ușor sub așteptările economiștilor din bănci. Analiștii cred că acesta este punctul maxim din an și că rata anuală va scădea spre finalul 2018, dar se va menține peste ținta și prognozele BNR, care are de luat o nouă decizie de politică monetară în luna august.
Banca Națională a României a preferat să aștepte și nu a majorat din nou dobânda de politică monetară. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că majorările anterioare și întărirea politicii monetare, în general, începe să producă efecte, prin scăderea ușoară a inflației de bază, sub 3%, unul dintre indicatorii la care BNR se uită cu cel mai mare interes. Isărescu spune că dezideratul BNR este ca dobânzile să iasă din poziția negativă la un nivel cât mai redus al inflației, dar că acest lucru depinde și de evoluțiile din Europa.
Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de astăzi. Instituția remarcă creșterea inflației ușor peste prognoză în ultimele luni, pe seama prețurilor volatile și administrate, dar și o încetinire a dinamicii economice peste așteptări, după o temperare a consumului. BNR se așteaptă la o plafonare a ratei inflației peste intervalul țintă de 1,5-3,5% în următoarele luni și la o scădere spre limita superioară a intervalului la finele anului, potrivit comunicatului de presă al băncii, pe care îl redăm în continuare.
Banca Națională a României estimează că prețul țițeiului Brent va fi de 71,6 dolari/baril în trimestrul 2 din 2018, cu 5,4% mai mult față de proiecția anterioară. Însă cotațiile din piață au depășit deja și estimările mai pesimiste ale băncii centrale, ajungând la 77 de dolari/baril. Petrolul mai scump înseamnă prețuri mai mari pentru combustibili și o presiune mai mare pe creșterea inflației.
Banca Națională a României a revizuit în creștere de la 3,5% la 3,6% rata anuală a inflației prognozată pentru finele acestui an și de la 3,1% la 3% pentru 2019. Inflația ar urma să depășească limita de sus a țintei de inflație.
Dobânzile oferite de bănci pe depozite se dovedesc greu de mișcat în sus, în pofida unei inflații în creștere puternică de la începutul anului. Pe de altă parte, creditele au continuat să se scumpească în luna martie, majorând marja de profit a băncilor. Subiectul a fost discutat ieri seara de Guvern cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.