Rezultatele 1 - 25 din 29 pentru "consiliul fiscal"

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Ținta de deficit bugetar asumată de România pentru finalul anului 2019 ar putea fi depășită și poate oscila în intervalul 3,4% - 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, avertizează Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată joi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat și Raportul semestrial privind situația economică și bugetară.

Consiliul Fiscal a anunțat, miercuri, că Daniel Dăianu, fost membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a fost ales în funcția de președinte, iar vicepreședinte a fost numit Bogdan-Octavian Cozmâncă, nominalizat de BNR.

Plenul Parlamentului a aprobat azi numirea noilor membri ai Consiliului Fiscal: Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru. Aceștia au fost aprobați, cu unanimitate, ieri, și în comisiile reunite de Budget-Finanțe din Senat și Camera Deputaților. Viitorul președinte va fi desemnat dintre cei cinci în urma voturilor acestora.

Comisiile reunite de Budget-Finanțe din Senat și Camera Deputaților au aprobat, cu unanimitate, candidaturile celor cinci noi membri ai Consiliului Fiscal: Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru.

Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru sunt cei cinci candidați care vor fi audiați mâine în Parlament pentru a devein noii membri ai Consiliului Fiscal.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

Ministrul Finanțelor va cere Consiliului Concurenței să efectueze un control pe piață privind Robor și fluctuațiile cursului valutar, a anunțat Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, care a susținut totodată că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci. Din 2009, președintele Consiliului Concurenței este tot Bogdan Chirițoiu, în timp ce Ionuț Dumitru, Chief-Economist Raiffeisen din 2005, este președintele Consiliului Fiscal din 2010.

Bugetul de stat are riscul, mai mult ca oricând, să încheie deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, în condițiile în care execuția bugetară arată cheltuielile în creștere și veniturile sub așteptări, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Ținta Guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget, în condițiile în care pe partea de cheltuieli nu se mai pot face economii semnificative, este contribuția la Pilonul 2 de pensii, însă Executivul ar putea justifica un deficit mai mare în fața Comisiei Europene prin apelarea la clauza de exonerare pentru acest an, adaugă economistul.

Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal a primit aviz negativ din Consiliului Economic și Social (CES), organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României, a declarat vineri, Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din România și membru al CES.

Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.

Guvernul este încă departe de ținta de creștere a încasărilor bugetare cu 31 miliarde lei în acest an, în contextul în care ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a anunțat joi că nivelul încasărilor, până în prezent, a depășit nivelul din primul trimestru al anului trecut cu 20 milioane lei, a declarat vineri, pentru News.ro, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.

Bugetul pe anul 2017 include supraevaluări pe partea de venituri, în condițiile unei estimări de creștere economică foarte optimistă și subestimări pe partea de cheltuieli, atenționează Consiliul Fiscal. Așteptarea : cel mai probabil Guvernul va tăia cheltuielile de investiții.

Publicarea acum opt luni, în calitate de economist-șef al BCR, a unui comentariu intitulat “Chef pe muzică de titanic?” l-a făcut pe unul dintre clienții băncii să sune și să protesteze împotriva “pesimismului excesiv” pe care domnia sa considera că îl manifestam. Privind acum în jur, chiar nu am remușcări.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, avertizează că noi reduceri de taxe și impozite, promise de toate partidele, ar scădea la niveluri periculoase veniturile statului, în condițiile în care încasările fiscale vor ajunge la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.

Creșterea economiei românești din trimestrul al treilea al acestui an, de 4,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, este una sub așteptări, iar șansele ca produsul intern brut (PIB) să avanseze cu peste 5% în acest an sunt foarte mici, fiind mai degrabă așteptat un avans de 4,5%, a declarat marți președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe 2016 depășește plafonele legale în limita cărora e permisă majorarea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor totale, la fel cum s-a întâmplat aproape în fiecare an, arată Consiliul Fiscal. Instituția cere Guvernului să amendeze legea responsabilității fiscale, astfel încât derogările să nu mai poată fi făcute decât în condiții clar stabilite. Alternativa, pe care Consiliul nu o recomandă, este renunțarea completă la aceste plafoane pe care, oricum, Finanțele nu le respectă de regulă.

România ratează, din nou, șansa de a ieși din capcana politicilor prociclice, care stimulează economia atunci când ea deja crește, având în vedere că 2016 și 2017 sunt ani în care intră în vigoare numeroase reduceri de taxe, iar PIB-ul crește deja peste potențial, susține președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Șeful statului a semnat, astăzi, decretul de promulgare a Legii bugetului de stat pe 2016, anunță Administrația Prezidențială.

Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creșteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială, se arată în opinia Consiliului Fiscal referitoare la proiectul de buget pentru 2016, aprobat miercuri de guvern.

Deficitul bugetar de 1,48% din PIB a fost obținut anul trecut de Guvern prin renunțarea la proiectele de investiții publice, potrivit raportului Consiliului Fiscal pentru 2014. Slaba capacitate administrativă, lispa priorităților de investiții și rata scăzută de absobție a fondurilor europene au făcut posibilă înregistrarea unui deficit bugetar sub ținta asumată prin legea bugetului.