Rezultatele 1 - 25 din 38 pentru "consiliul fiscal"

Criza cauzată de măsurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus a afectat sever economiile și bugetele statelor din UE. În contextul unei reveniri parțiale în 2021, media deficitelor bugetare se va situa la circa 6%, după 8% în 2020, relevă date oficiale analizate de Profit.ro. România, cu un deficit bugetar estimat la peste 8% în acest an (standarde ESA), este pe poziția a doua, după Irlanda, în rândul țărilor cu cele mai dezechilibrate bugete din Uniunea Europeană. România se află, însă, într-un grup de cinci state membre în care economia va recupera anul acesta, integral sau aproape în întregime, declinul de anul trecut.

Premierul Florin Cîțu a afirmat, sâmbătă, la Focșani, că în acest an, Consiliul Fiscal, "o instituție care n-a fost așa de prietenoasă cu guvernele de-a lungul timpului", a arătat că bugetul este unul echilibrat și "realist construit". Cîțu a arătat că acest buget are în centru investițiile.

Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.

România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.

Consiliul Fiscal consideră că scenariul asumat de guvern în rectificarea bugetară, care se bazează pe o evoluție negativă a Produsului Intern Brut (PIB) de doar 1,9%, este unul excesiv de optimist și avansează alte două scenarii, unul cu o scădere economică de 4-6% din PIB și unul cu o contracție cuprinsă între 8 și 9%. Și deficitul asumat prin rectificare, de 6,7% din PIB, este calificat drept unul puțin realist, în scenariu cel mai negativ el putând ajunge la 10,4% din PIB, susține Consiliul Fiscal.

România are nevoie să realoce resurse financiare pentru combaterea și gestionarea epidemiei de coronavirus și trebuie să renunțe la aplicarea noii variante a Legii pensiilor, care prevede creșterea cu 40% a pensiilor începând cu septembrie, pentru că acest lucru ar arunca bugetul național în aer, arată Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal atrage din nou atenția asupra presiunii mari puse pe buget de creșterea cu 40% a pensiilor pusă în lege începând cu septembrie 2020, care ar duce la deficite publice foarte ridicate și o creștere a datoriei publice la niveluri nesustenabile, care ar putea duce la o creștere a taxelor și impozitelor. Daniel Dăianu spune că o eșalonare a creșterii pensiilor ar duce la un deficit în scădere și la o creștere mai mică a datoriei publice.

Consiliul Fiscal (CF) a avertizat că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 4,6-4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), semnificativ peste estimarea de 3,6% a Guvernului.

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Ținta de deficit bugetar asumată de România pentru finalul anului 2019 ar putea fi depășită și poate oscila în intervalul 3,4% - 3,7% din PIB, dacă nu vor fi adoptate unele măsuri compensatorii suplimentare credibile, avertizează Consiliul Fiscal, într-o opinie publicată joi, cu privire la proiectul de rectificare a bugetului consolidat și Raportul semestrial privind situația economică și bugetară.

Consiliul Fiscal a anunțat, miercuri, că Daniel Dăianu, fost membru neexecutiv al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a fost ales în funcția de președinte, iar vicepreședinte a fost numit Bogdan-Octavian Cozmâncă, nominalizat de BNR.

Plenul Parlamentului a aprobat azi numirea noilor membri ai Consiliului Fiscal: Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru. Aceștia au fost aprobați, cu unanimitate, ieri, și în comisiile reunite de Budget-Finanțe din Senat și Camera Deputaților. Viitorul președinte va fi desemnat dintre cei cinci în urma voturilor acestora.

Comisiile reunite de Budget-Finanțe din Senat și Camera Deputaților au aprobat, cu unanimitate, candidaturile celor cinci noi membri ai Consiliului Fiscal: Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru.

Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Crețan și Sebastian Bogdan Căpraru sunt cei cinci candidați care vor fi audiați mâine în Parlament pentru a devein noii membri ai Consiliului Fiscal.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

Ministrul Finanțelor va cere Consiliului Concurenței să efectueze un control pe piață privind Robor și fluctuațiile cursului valutar, a anunțat Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, care a susținut totodată că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci. Din 2009, președintele Consiliului Concurenței este tot Bogdan Chirițoiu, în timp ce Ionuț Dumitru, Chief-Economist Raiffeisen din 2005, este președintele Consiliului Fiscal din 2010.

Bugetul de stat are riscul, mai mult ca oricând, să încheie deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, în condițiile în care execuția bugetară arată cheltuielile în creștere și veniturile sub așteptări, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Ținta Guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget, în condițiile în care pe partea de cheltuieli nu se mai pot face economii semnificative, este contribuția la Pilonul 2 de pensii, însă Executivul ar putea justifica un deficit mai mare în fața Comisiei Europene prin apelarea la clauza de exonerare pentru acest an, adaugă economistul.

Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal a primit aviz negativ din Consiliului Economic și Social (CES), organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României, a declarat vineri, Dumitru Coarnă, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din România și membru al CES.

Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.

Guvernul este încă departe de ținta de creștere a încasărilor bugetare cu 31 miliarde lei în acest an, în contextul în care ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a anunțat joi că nivelul încasărilor, până în prezent, a depășit nivelul din primul trimestru al anului trecut cu 20 milioane lei, a declarat vineri, pentru News.ro, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.