În cazul principalului beneficiar al ajutorului de stat, Electrocentrale București (ELCEN), 2022 este ultimul an în care poate beneficia de schema de sprijin. Anul trecut, ELCEN a primit bonus de cogenerare în valoare de peste 375 milioane lei, reprezentând aproape 22% din cifra totală de afaceri pe 2017 a companiei, de 1,73 miliarde lei.
Toți cei 7,1 milioane de români participanți la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au primit, pentru salariile din ianuarie, o contribuție medie cu 16,1% mai redusă comparativ cu ultima lună a anului trecut și cu 8,9% mai mică față de noiembrie 2017, reprezentând lor contribuția virată de stat în contul personal, relevă date oficiale prezentate acum și care confirmă informațiile anterioare transmise de Profit.ro.
Nerespectarea de către stat a calendarului de creștere a contribuțiilor la Pilonul II a avut ca efect diminuarea cu 12,9% a sumelor acumulate în conturile românilor, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial, de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generațiilor viitoare de români, transmite Asociația profesională a pensiilor private (APAPR), în contextul declarațiilor publice din ultimele zile referitoare la opționalitatea Pilonului II.
Numeroși participanți la fondurile de pensii private obligatorii au observat, în urma notificărilor, că le-a scăzut contribuția virată de stat în contul personal de pensie. Astfel, pentru salariul aferent lunii ianuarie, contribuția a fost cu câteva zeci de lei mai redusă comparativ cu sumele virate pentru salariul din noiembrie și decembrie, în pofida asigurărilor ministrului Muncii, care spunea că reducerea procentului contribuției nu va afecta nivelul nominal al sumei virate. Statul dă acum vina pe angajatori deși reduceri au fost sesizate și la brutul majorat. Profit.ro a prezentat din toamnă pericolul tăierii.
Ordonanța de urgență care rectifică situația plății contribuțiilor sociale în cazuri de concediu medical a fost publicată joi în Monitorul Oficial, iar astfel prevederile acesteia sunt în vigoare. Guvernul a adoptat săptămâna trecută actul, care introduce un nou mod de calcul astfel încât să plafoneze nivelul contribuțiilor sociale, iar veniturile persoanelor în concediu medical sau maternal să nu scadă de la 1 ianuarie 2018. Totodată, pentru prima jumătate a acestui an, stagiul minim de asigurare pentru a beneficia de concediu medical va fi de 1 lună, și nu de 6 luni, în ultimul an calendaristic anterior lunii pentru care este acordat concediul.
Guvernul a adoptat astăzi ordonanța de urgență prin care rectifică situația plății contribuțiilor sociale în cazuri de concediu medical, după ce la finalul anului trecut a schimbat modalitatea de calcul a acestor contribuții, generând situații în care viitoarele mame au venituri mai mici. Conform proiectului actualizat, și prezentat acum de Profit.ro, Executivul introduce un nou mod de calcul astfel încât să plafoneze nivelul contribuțiilor sociale, iar veniturile persoanelor în concediu medical sau maternal să nu scadă de la 1 ianuarie 2018. Totodată, pentru prima jumătate a acestui an, stagiul minim de asigurare pentru a beneficia de concediu medical va fi de 1 lună, și nu de 6 luni, în ultimul an calendaristic anterior lunii pentru care este acordat concediul.
Guvernul a pregătit ordonanța de urgență prin care rectifică situația plății contribuțiilor sociale în cazuri de concediu medical, după ce la finalul anului trecut a schimbat modalitatea de calcul a acestor contribuții, generând situații în care viitoarele mame au venituri mai mici. Conform documentului, prezentat acum de Profit.ro, Executivul va introduce un nou mod de calcul astfel încât cuantumul contribuțiilor nu va putea depăși nivelul de dinainte de 1 ianuarie 2018. Totodată, pentru prima jumătate a acestui an, stagiul minim de asigurare pentru a beneficia de concediu medical va fi de 1 lună, și nu de 6 luni, în ultimul an calendaristic anterior lunii pentru care este acordat concediul.
Comisionul perceput din contribuțiile individuale de către administratorii Pilonului II de pensii, comision pe care Guvernul ia în calcul să îl elimine, constituie jumătate din veniturile administratorilor. Date oficiale arată că administratorii au câștigat până în prezent, atât din comisionul aplicat contribuțiilor, cât și din cel aplicat activului net al fondurilor, o cincime (20%) din profitul participanților la Pilonul II, relevă date analizate de Profit.ro.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că, începând cu 1 august, a fost atins plafonul de 50 milioane de lei reprezentând contribuțiile societăților de asigurare la Fondul de rezoluție, conform prevederilor Norma ASF 3/2016.
Ministerul Finanțelor vrea să diminueze, de la 5,1% la 2,5%, contribuția virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), au declarat pentru Profit.ro surse din piața de profil. Dacă va fi aplicată, măsura va afecta dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape 7 milioane de conturi individuale ale participanților la acest sistem.
Statul a amânat de trei ori majorarea contribuției la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), decizii în urma cărora din conturile viitorilor pensionari lipsesc cel puțin 4,2 miliarde de lei, potrivit calculelor Asociației profesionale a administratorilor de fonduri de pensii private (APAPR). Asociația a reacționat astfel la declarațiile ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa, care a afirmat că sute de milioane de lei pe an ajung, sub forma de comisioane, în conturile administratorilor de fonduri de pensii private Pilonul II în loc să vină în pensiile românilor.
Fostul Guvern Cioloș a abrogat un articol care limita în timp perioada de acordare a subvenției pentru energie în cogenerare, suportată pe facturi de toți consumatorii de electricitate. Efectul generat de abrogare încalcă dispozițiile Comisiei Europene. Fostul ministru al Energiei admite problema și spune că a fost o eroare materială, nu o intenție.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost cele mai performante în perioada 2008 – 2015, potrivit unui studiu realizat de federația asociațiilor de consumatori de produse financiare (Better Finance). În opinia asociației naționale a pensiilor private (APAPR), aceste rezultate ar trebui să convingă Guvernul să găsească resursele necesare pentru a respecta legea și calendarul de contribuții aferente Pilonului II, care prevedea atingerea unui nivel de 6% încă din 2016.
Cu active nete de aproximativ 33 miliarde de lei la finele anului trecut, piața pensiilor private și-a menținut tendința pozitivă și, spun administratorii, va continua să crească pe termen mediu, urmând să atingă 47 miliarde de lei la finele anului 2018, în cazul pensiilor private obligatorii, cunoscute și sub denumirea de Pilonul II.
Germania ar putea fi nevoită să-și majoreze contribuția la bugetul Uniunii Europene cu 4,5 miliarde de euro atât în 2019, cât și în 2020 după ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, potrivit unui raport intern al Ministerului Finanțelor de la Berlin, publicat sâmbătă, relatează Reuters.
O amânare de către Guvern a creșterii contribuției la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) ar reprezenta încă o exemplificare a unei gândiri pe termen scurt, dublată de meteahna specifică românilor, a lucrurilor începute și neterminate, consideră Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), atenționând în același timp că o astfel de decizie înseamnă pensii mai mici pentru actualii salariați.
Cele două instituții deschiseseră acțiuni în instanță și împotriva Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), reclamând faptul că modalitatea în care ANRE a stabilit prețul reglementat al energiei termice livrate de Electrocentrale București (ELCEN) către RADET este incorectă
Inițiativa milițienească de a îi pune să se înregistreze la Fisc pe cei fără venituri - ca să li se calculeze contribuția de sănătate - este doar un simptom al bolii sistemului. Fondul problemelor va rămâne și vor mai apărea, cu siguranță, tot felul de artificii mai mult sau mai puțin inspirate, menite, chipurile, să îl repare.
Asigurătorii vor cotiza lunar cu 0,25% din primele încasate, atât pentru asigurările generale, cât și pentru asigurările de viață, la Fondul de rezoluție a companiilor de profil, până la atingerea unui plafon de 50 milioane de lei, potrivit unui proiect de normă al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Deși obligația de a plăti contribuția de sănătate (CASS) de către persoanele fără venituri există în legislație de 10 ani, în practică nu a prea fost aplicată. Din acest motiv, noul Cod fiscal impune, de anul viitor, acestor persoane să se înregistreze la Fisc, care le va calcula suma datorată la salariul minim.
Contribuția transferată din sistemul public de pensii către fondurile de pensii private obligatorii va crește cu 0,1 puncte procentuale, de la 5% la 5,1%, a anunțat ministrul Finanțelor, Anca Dragu. În programul de convergență, majorarea prevăzută în 2016 față de 2015 era de la 5% la 6%.
Aproximativ 200 milione de euro nu vor mai ajunge în conturile celor aproximativ 6,5 milioane de viitori pensionari dacă Guvernul menține, și nu va amajora așa cum prevede legea, la 5% contribuția la Pilonul II de pensii private, potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Contribuția transferată din sistemul public de pensii către fondurile de pensii private obligatorii nu va mai crește, anul viitor, nici măcar la 5,5%, oricum sub nivelul promis de 6%, ci va fi înghețată la 5%. În varianta de buget pregătită de fostul guvern, cota alocată pensiilor private obligatorii (Pilonul II) era urcată de la 5% la 5,5%.
În 2010, guvernul Boc a majorat de peste 4 ori contribuția specifică de gospodărire a apelor datorată de Hidroelectrica la ANAR, ceea ce a făcut ca, pentru multe hidrocentrale, această contribuție să depășească jumătate din costurile totale de producție pe MWh.