Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, ar putea fi aplicată și entităților cu care producătorii de energie electrică încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.
Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.
Din informațiile Profit.ro, la nivelul Guvernului nu a fost luată, încă, o decizie dacă de la 1 ianuarie 2024 lucrătorii din construcții să redevină contributori la Pilonul II, cu doar 1%, sau scutirea de 3,75% să fie extinsă la 4,75%.
Contribuția companiilor care emit contracte de asigurări generale la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) va crește, de la 1 martie, de la 1% la 2,5% din volumul subscrierilor încasate, potrivit modificărilor aprobate recent de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Operațiunea a fost justificată de instituție de "contextul excepțional generat de situația City Insurance", companie căreia i-a fost retrasă autorizația de funcționare în septembrie 2021.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vrea să modifice cota de contribuția a asigurătorilor la Fondul de Garantare a Asiguraților, în "contextul excepțional generat de situația City Insurance", companie căreia instituția i-a retras autorizația de funcționare în septembrie 2021. Astfel, ASF propune modificare de la 1% la 2,5% a "cotei de contribuție asupra volumului de prime brute încasate începând din luna februarie 2022 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale".
Un grup de parlamentari, în principal de la USR, au inițiat un proiect de lege care redefinește obligația fiscală, astfel încât legislația să fie în acord cu o decizie de anul trecut a Curții Constituționale și să permită încadrarea drept infracțiuni de evaziune fiscală a cazurilor în care nu este virată la Fondul de Mediu contribuția de mediu de 2% sau 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor.
Guvernul a stabilit la 6.673 numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte cu furnizori privați pentru servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă. Pentru aceste paturi, persoanele asigurate în sistemul public de sănătate și tratate în spitale private, care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate, vor putea plăti, de la 1 iulie, pentru regimul de spitalizare continuă, cazuri acute, o contribuție personală pentru a acoperi diferența dintre tarifele de la privat și tarifele suportate de la buget.
Persoanele asigurate în sistemul public de sănătate și tratate în spitale private, care au încheiate contracte cu casele de asigurări de sănătate, vor putea plăti, de la 1 iulie, pentru regimul de spitalizare continuă, cazuri acute, o contribuție personală pentru a acoperi diferența dintre tarifele de la privat și tarifele suportate de la buget. Pentru serviciile de ambulatoriu clinic de specialitate și ambulatoriu paraclinic furnizate în unitățile private, controbuția personală va fi reglementată anul viitor, a stabilit Guvernul printr-o ordonanță de urgență.
Platformele de streaming vor fi incluse în categoria plătitorilor cotei de 3% din prețul de vânzare și/sau închiriere a filmelor și vor achita, totodată, la Fondul cinematografic o contribuție de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, potrivit unui proiect de lege redactat de Guvern.
După ce a inițiat luna trecută, din postura de senator, un amendament la Legea apelor menit să înlăture efectul modificării de către PSD a Legii în 2020, în urma căreia costul cu taxa pe apă al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-ar fi majorat cu peste 600 milioane lei pe an, iar apoi pe cel al "reparării defectuoase" de către propriul Guvern a modificării respective, ministrul PNL al Energiei a propus acum din nou amendarea legislației în domeniu, într-o modalitate în care taxa pe apă datorată de Hidroelectrica ar crește cu 57%.
Proiectul de buget de stat elaborat de Guvernul Cîțu prevede reducerea masivă în 2021, cu aproape 89% față de execuția preliminată pe anul trecut, a banilor publici alocați pentru susținerea cultelor religioase, de la circa 249 milioane lei în 2020 la numai 28 milioane lei anul acesta.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsură a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an.
Este vorba de contribuția statului român la majorarea capitalului Băncii Europene de Investiții (BEI), instituția financiară a UE deținută de statele membre. Ieșirea UK din Uniune a provocat băncii o pierdere de capital subscris de 39,2 miliarde euro, din care 3,5 miliarde euro capital vărsat. Misiunea BEI este finanțarea pe termen lung a proiectelor care susțin dezvoltarea echilibrată a întregului spațiu comunitar și contribuie la coeziunea economică, socială și teritorială a UE.
Programul de guvernare prevede creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual, de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în anul 2024. La momentul lansării P2, în 2008, legislația prevedea majorarea contribuției de la 2% la 6% până în 2016, cu un ritm anual de 0,5%.
Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și una dintre cele mai mari companii de stat ca volum de afaceri, a anunțat că a luat decizia de a plăti la termen sarcinile fiscale ce îi revin și de nu a face uz de posibilitatea de amânare a achitării acestora, în contextul problemelor generate de COVID19.
urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.
Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pregătit un proiect alternativ de ordin privind sursele proprii de finanțare, pentru eventualitatea în care Guvernul va reuși să abroge din legislația primară suprataxa de 2% pe cifra de afaceri din energie și gaze introdusă prin OUG nr. 114/2018, proiect care prevede, în mare, revenirea la tarifele și contribuțiile care ar fi fost în vigoare anul acesta dacă nu ar fi existat OUG 114 și despre care Profit.ro a scris în noiembrie anul trecut.