Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.
Creditul neguvernamental a scăzut față de martie în aprilie și și-a încetinit dinamica anuală la un nivel de o singură cifră pentru prima oară în ultimii doi ani. Aproape tot avansul creditului a fost generat de dinamica împrumuturilor în valută, în timp ce creditul în lei a crescut mult mai puțin decât inflația. De cealaltă parte, populația și firmele au continuat să-și majoreze depozitele la termen cu banii din conturile curente, dar și să folosească mai mult cash.
Gospodăriile din România au cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru creditele ipotecare în soldul băncilor, de circa patru ori mai mari decât cele plătite de consumatorii din zona euro. Românii au plătit, istoric, dobânzi mai mari decât ceilalți europeni. În ultimul an și jumătate însă, dobânzile au explodat.
Cu inflația la cer, băncile au reușit contraperformanța de a da un volum mic de credite noi în lei în ultimul an, după ce între vara lui 2021 și primăvara lui 2022 creditarea a duduit. Cea mai afectată este producția de credite pentru populație, îndeosebi cea de consum, deși nici finanțările pentru locuințe nu mai merg ca acum 6-12 luni. Firmele au dat leii pe euro – producția de împrumuturi în euro s-a dublat în ultimul an – și au dus soldul de finanțări în valută la cel mai mare nivel nominal din istorie.
Producția de credite noi în lei a scăzut puternic în ultimele luni, pe fondul creșterii dobânzilor. Mai mult, inflația mare face ca până și creditul ipotecar nou să aibă o dinamică reală negativă și creșterea de sold din ultimul este cea mai anemică când avem date. Firmele au redus puternic cererea de credite în monedă națională și s-au îndreptat către euro.
Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.
Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei e în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro.
Creditul acordat populației a avut o nouă lună slabă în noiembrie și dinamica anuală a scăzut la sub 5%, mai puțin de o treime din rata inflației. Și împrumuturile pentru locuințe încep să piardă accelerat din viteză, lucru care se întâmplă deja de mai multe luni cu cele creditele de consum. Finanțarea firmelor a revenit ușor după o lună octombrie foarte proastă, însă exclusiv pe componenta în valută, în condițiile în care companiile sunt din ce în ce mai puțin interesate de finanțarea în monedă națională din cauza dobânzilor ridicate.
Creditul neguvernamental a scăzut în octombrie, prima lună în care soldul scade de după mai 2020, când economia era în lockdown în faza inițială a pandemiei COVID 19. Evoluția vine pe seama scăderii soldului de împrumuturi în lei, în condițiile în care finanțarea în monedă națională s-a scumpit accelerat în ultimele luni. Depozitele rezidenților au scăzut și ele în octombrie.
Creditul intern acordat de bănci a crescut din nou puternic în septembrie, după o lună august foarte slabă în contextul ultimilor ani. Firmele și-a crescut cu un nivel record datoriile în valută, pe fondul creșterii costului pentru împrumuturile în lei.
Băncile au confirmat reorientarea către finanțarea companiilor. Creditul pentru firme, noua vedetă.
Populația nu mai are acces la credite în valută decât într-o foarte mică măsură.
Băncile au acordat în martie un volum record de credite noi în lei pentru locuințe, respectiv pentru firme, în timp ce împrumuturile noi în euro au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 11 ani.
Creditarea arăta semne bune pentru bănci în februarie, lună care a marcat însă începutul războiului din Ucraina. Împrumuturile noi pentru consum și locuințe și-au continuat creșterea începută anul trecut după criza COVID-19, în timp ce suma împrumuturilor noi pentru firme se menține aproape de maximele istorice.
Băncile au acordat anul trecut împrumuturi noi în lei în creștere cu o treime față de 2020 la un volum total de 91,1 miliarde de lei. Volumul de împrumuturi noi în euro acordat firmelor a crescut cu aproape jumătate la 3,6 miliarde de euro. Soldul de împrumuturi pentru locuințe a spart în decembrie pragul de 100 de miliarde de lei, nivel dublu față de acum 6 ani.
Creditul neguvernamental acordat de bănci a crescut în decembrie 2021 față de anul anterior cu 14,8%, fiind cel mai ridicat nivel de după criza financiară din 2008-2009. Creditul în lei a avansat cu aproape o cincime, însă viteza în termeni reali este de sub 11%, în condițiile accelerării inflației.
Crreditarea persoanelor fizice încetinește. Noi restricții după o creștere explozivă a îmbolnăvirilor de COVID-19.
Datele pe ultimul an arată o reorientare a creditării bancare dinspre segmentul populației spre cel al firmelor. Avansul împrumuturilor pentru companii a ajuns la aproape 18% în septembrie, care a fost o lună de creștere a soldului cu peste 3 miliarde de lei. Doar componenta de lei a crescut cu un sfert în ultimul an. Creditarea populației încetinește mai ales pe segmentul de consum, dar BNR a pregătit o înăsprire a cerințelor prudențiale pentru creditele ipotecare de anul viitor.
Afacerile mai mari ale băncilor din 2021 și reintrarea dobânzilor pe o tendință de creștere vor aduce și profituri mai substanțiale, câtă vreme creditele neperformante sunt ținute sub control. Deja la jumătatea acestui an sistemul bancar avea un profit net record, care a venit însă pe fondul întoarcerii unor provizioane pentru riscuri din criza sanitară asupra economiei, care nu s-au mai materializat.
Creditarea populației a luat viteză în iunie, pe fondul revenirii consumului și a accelerării cereri de împrumuturi ipotecare. Împrumuturile pentru firme au înregistrat o nouă lună cu creștere consistentă și au ajuns la cel mai ridicat ritm de după primăvara lui 2009.
Băncile au accelerat creditarea în 2021 și au generat volume substanțial mai mari nu doar în comparație cu anul 2020 afectat de pandemie, dar și față de anii anteriori. Creditele noi în lei acordate în ianuarie-mai au fost cu 46% mai sus decât în 2020, în timp ce împrumuturile în euro au crescut cu un sfert.
Creditul neguvernamental a ajuns la o dinamică de două cifre în mai, pentru prima oară în 9 ani. Dinamica ridicată vine din creșterea împrumuturilor pentru populație și mai ales firme, dar și dintr-un efect de bază generat de contracția împrumuturilor la începutul pandemiei.
Creșterea soldului creditelor acordate de bănci a încetinit ușor în aprilie, după o lună martie foarte bună la nivel istoric. Creditele de consum își continuă revenirea și cresc pe sold pentru a doua lună la rând.
Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) acordă un împrumut de 10 milioane euro către Garanti BBVA Consumer Finance, pentru a finanța îmbunătățirile energetice și eficientizarea consumului de resurse al clădirilor rezidențiale din România.